Pus sub presiune de avansul forțelor ucrainene, Vladimir Putin a decis să joace cartea escaladării. Referendumurile privind aderarea la Federația Rusă vor avea loc de la sfârșitul acestei săptămâni, de pe 23 septembrie până pe 27 septembrie, în mai multe teritorii separatiste Donbass, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojia, în estul și sudul Ucrainei. O inițiativă care ar putea duce la un punct de cotitură major în conflictul lansat în urmă cu aproape șapte luni de șeful Kremlinului, scrie o analiză a Le Figaro.
Aceste referendumuri, al căror rezultat nu este pus la îndoială, au fost anunțate marți de autoritățile pro-ruse din aceste regiuni. Dar inițiativa pare fără echivoc ghidată de la Moscova. În Donețk, „capitala” Republicii Populare Donețk (DNR), alegătorii vor trebui să decidă cu privire la întrebarea:
„Sunteți de acord cu intrarea DNR în Rusia ca parte a Federației?” Buletinele de vot ar trebui formulate în același mod în celelalte regiuni.
Statele Unite au reacționat imediat denunțând un „simulacru” de referendumuri, avertizând că Washingtonul „nu va recunoaște niciodată pretențiile Rusiei asupra unor părți presupuse anexate ale Ucrainei” , în timp ce Emmanuel Macron a evocat o „parodie”. NATO, la rândul său, a stigmatizat o „nouă escaladare”.
„Transformă invazia într-un război defensiv”
Aceste alegeri erau discutate de câteva luni – potrivit unor surse, urmau să aibă loc pe 4 noiembrie, sărbătorită în fiecare an în Rusia ca fiind ziua națională a „unității populare”. Avansurile făcute de ucraineni în ultimele săptămâni au determinat Moscova în ultimele zile să grăbească procesul – evident fără un plan inițial și cu viteză maximă- temându-se că terenul recucerit de armata Kiev s-ar putea extinde până la orașele strategice „eliberate” înainte de vară (Sieverodonetsk, Lyssytchansk…), și chiar dincolo de ele. O recucerire facilitată, potrivit Moscovei, de livrările de arme occidentale, în special franceze, către Ucraina. Diplomația rusă a avertizat Parisul despre „natura inacceptabilă a hrănirii forțate a Ucrainei cu arme”.
Potrivit renumitului expert de la Institutul Carnegie, Alexander Baunov, Vladimir Putin „dorește acum să procedeze cât mai repede posibil pentru a culege pierderile și profiturile (ale „operațiunii sale militare speciale”) ” . Obiectivul președintelui rus, potrivit acestui specialist: „Să-și transforme invazia într-un război defensiv care va fi perceput de cetățenii ruși mai legitim și îi va elibera mâinile pentru tot felul de decizii”. Potrivit lui Baunov, inițiativele Kremlinului au fost, fără îndoială, maturizate în timpul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de săptămâna trecută de la Samarkand (Uzbekistan). Câțiva dintre interlocutorii săi - liderii indieni și turci, în special - îi spuseseră lui Putin îngrijorările lor cu privire la continuarea conflictului. Președintele rus, la rândul său, a făcut remarci critate spunând că vrea să se termine cât mai curând posibil...
Ce ar trebui să deducem după anunțarea acestor referendumuri? Întrebare la care Margarita Simonian, șefa Russia Today și purtător de cuvânt exaltat al Kremlinului a răspuns, marți: „Scenariul este cel al Crimeei și este un go-all ”, spune ea cu referire la peninsula anexată de Rusia î 2014. „Astăzi referendumul, mâine recunoașterea (a acestor teritorii) ca fiind părți ale Rusiei, poimâine lovește, pe teritoriul Rusiei, așadar. Un adevărat război între Ucraina și NATO și Rusia, care va elibera mâinile Rusiei în toate privințele”, adaugă ea.„Săptămâna aceasta marchează fie ajunul victoriei noastre aproape, fie ajunul războiului nuclear. Nu vad o a treia solutie." încheie ea.
Cuvinte explicate de cercetătoarea Tatiana Stanovaya, unul dintre cei mai buni observatori ai vieții politice rusești: „Ceea ce se întâmplă astăzi este un ultimatum fără ambiguitate din Rusia către Ucraina și „Occident. Fie Ucraina se retrage, fie este război nuclear”, a spus ea . „Putin nu vrea să câștige acest război pe câmpul de luptă, el vrea să forțeze Kievul să se predea fără luptă”, a spus Tatiana Stanovaya. Cu toate acestea, ea clarifică: „Nu vreau să spun că anexarea regiunilor ucrainene înseamnă începutul unui război nuclear”.
„Putin a pariat pe escaladare (...) și principalele întrebări pentru experții militari sunt: câți oameni pot fi mobilizați? Ce rămâne astăzi din forțele armate și echipamentele militare? Dacă Rusia optează pentru mobilizarea totală, care sunt șansele armatei ucrainene?" adaugă Stanovaya ,
Probabila uzură a forțelor ruse, ultimele evoluții pe teren și dificultățile de recrutare, au pus problema mobilizării. Recrutarea voluntarilor pentru front are loc chiar și în închisori - cu imaginea, halucinantă, a șefului Wagner, Evgheni Prigogin, chemând la mobilizare în fața prizonierilor. Pentru specialiști, o mobilizare generală a fost până acum puțin probabilă pentru că punea sub semnul întrebării „contractul” tacit dintre autorități și cetățenii cărora li s-a „vândut” o „operație militară specială”, nu un război...
