Guvernul de la Kiev este angajat în negocieri dificile privind reducerea datoriilor cu creditorii săi privați occidentali. Un comitet care reprezintă creditorii privați tocmai a respins propunerea Ucrainei, care primise undă verde de la G7, pentru o reducere cu 60% a valorii titlurilor lor. Creditorii și-au limitat oferta la 20%. Un efort suplimentar din partea lor este esențial, deoarece un termen crucial are loc pe 1 august, scrie Le Monde
Invadată de Rusia la 24 februarie 2022, Ucraina încearcă să gestioneze, în același timp cu războiul de pe front, o economie afectată de bombardamente, distrugerea sistematică a infrastructurii sale energetice și un deficit masiv de forţă de muncă din cauza mobilizării militare şi exodul unei părţi din populaţie. La această listă de provocări se adaugă un alt calvar: renegocierea datoriei sale suverane cu creditorii săi privați.
A doua zi după invazie, acești administratori de active, inclusiv giganții americani BlackRock și Pimco și francezul Amundi, o subsidiară a Crédit Agricole și principalul fond din Europa, acordaseră Kievului un moratoriu de doi ani privind rambursarea activelor 20 de miliarde de dolari (18,7 miliarde de euro) de obligațiuni de stat. Acest moratoriu expiră la 1 august în timp ce conflictul, pe care finanțatorii îl preconizaseră poate ca o confruntare pe termen scurt, se transformă într-un război de uzură al cărui deznodământ nimeni nu îl poate prezice în prezent.
Confruntată cu o armată rusă susținută de o economie complet reorientată de Kremlin pe efortul de război, Ucraina dedică astăzi aproximativ 40 de miliarde de dolari pe an cheltuielilor sale militare, sau 22% din produsul său intern brut. Restructurarea datoriei sale este așadar, în acest context, o prioritate. Este și una dintre condițiile puse de Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a continua plata ajutorului său de 15,6 miliarde de dolari.
Negocierile aflate în desfășurare cu privire la noile termene limită se poticnesc de volumul restructurării. Un comitet care reprezintă creditorii privați tocmai a respins propunerea Ucrainei, care primise undă verde de la G7, pentru o reducere cu 60% a valorii titlurilor lor. Creditorii și-au limitat oferta la 20%.
Această ofertă este insuficientă. Administratorii de active se găsesc cu siguranță în situația fără precedent și incomodă de a negocia o restructurare a datoriilor cu o țară în care războiul este în toi. Însă sumele implicate nu sunt de netrecut pentru astfel de instituții financiare. Vor trebui să țină cont de factorul geopolitic al acestui război, care amenință și securitatea țărilor occidentale, nici de atractivitatea pe care o va prezenta pentru investitori reconstrucția țării, odată cu încheierea războiului.
Sume enorme
Acest război, pe care nu l-a provocat, costă pentru Ucraina sume monumentale pentru a-și asigura apărarea împotriva agresorului rus. Statele occidentale, care o susțin în acest efort, i-au acordat timp de doi ani un important ajutor militar și financiar, fără de care s-ar fi prăbușit. Kievul observă însă cu îngrijorare incertitudinea politică care domnește în rândul mai multor aliați ai săi, în Statele Unite și în Europa, și se teme de termenele electorale: nimic nu spune că guvernele produse de posibile alternanțe, în special la Washington, dar și în Franța, îi vor fi de asemenea favorabile.
Pentru a-și proteja spatele, guvernul ucrainean vrea să poată apela la piețele financiare, dar va putea să se împrumute pe aceste piețe doar dacă datoria îi va fi restructurată. În susținerea Ucrainei, statele și-au făcut cu partea lor. Acum le revine creditorilor privați să își asume responsabilitatea prin formularea unor propuneri de restructurare mai generoase.
