Premierul britanic Keir Starmer a respins public propunerile administrației Trump privind recunoașterea Crimeei ca teritoriu rus, reafirmând că orice acord de pace trebuie să fie decis exclusiv de Ucraina. Într-un interviu acordat cotidianului The Telegraph, liderul de la Londra a subliniat că Rusia rămâne agresorul și a cerut un armistițiu necondiționat, avertizând că o înțelegere grăbită ar putea compromite securitatea întregii regiuni a Mării Negre. Între timp, Kievul insistă asupra unei foi de parcurs în cinci puncte, care exclude orice concesii teritoriale și cere garanții internaționale clare pentru suveranitatea sa.
Prim-ministrul britanic l-a contrazis pe Trump, adăugând că „curajosul” președinte ucrainean Volodimir Zelenski nu este vinovat pentru eșecul încheierii unui acord care să pună capăt războiului.
Sir Keir a refuzat, de asemenea, să susțină planurile SUA de a recunoaște oficial Crimeea ca teritoriu rusesc într-o eventuală înțelegere negociată cu Vladimir Putin și a cerut Moscovei să accepte un „armistițiu necondiționat”.
„Ne aflăm într-o etapă intensă a negocierilor. La final, sunt mereu conștient de faptul că Ucraina trebuie să decidă asupra acestor chestiuni – nu este de datoria altora să hotărască în numele Ucrainei. Este dreptul Ucrainei să decidă. Iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru acel armistițiu necondiționat.” a declarat el
Sir Keir continuă să militeze pentru garanții de securitate din partea SUA în sprijinul așa-numitei sale „coaliții a celor dispuși”, în cadrul căreia trupe occidentale ar urma să fie staționate în Ucraina. Joi s-a relatat că Marea Britanie și-a moderat planurile, urmând acum să trimită instructori militari în locul unei forțe combatante de mii de soldați.
Negocierile intense privind formularea unui posibil acord continuă după summitul de la Londra din această săptămână, cu SUA în postura de principal autor al textului și aliații occidentali făcând presiuni pentru modificări.
The Telegraph a intrat în posesia unui set de cinci cerințe formulate de Kiev, care dezvăluie diferențe majore față de planul în șapte puncte prezentat de SUA în această săptămână.
În centrul acestor cerințe se află insistența ca Crimeea – teritoriu ucrainean anexat de forțele lui Putin în 2014 – să nu fie recunoscută oficial ca aparținând Rusiei.
Joi, Donald Trump, aflat sub presiunea de a-și respecta promisiunile de campanie privind încheierea rapidă a conflictului, a condamnat vehement Kremlinul pentru un atac cu bombă care a ucis 12 persoane.
„Nu sunt deloc mulțumit de atacurile rusești asupra Kievului. Inutile și într-un moment extrem de prost ales. Vladimir, OPREȘTE-TE! Mor 5000 de soldați pe săptămână. Hai să încheiem ACORDUL DE PACE!”, a scris Trump pe Truth Social
Într-o conferință de presă la Casa Albă, mai târziu în aceeași zi, el a declarat că este convins că ambele părți își doresc pacea, adăugând:
„Am propriul meu termen-limită și vrem ca totul să se desfășoare rapid.”
Trump și-a reiterat criticile față de raidul asupra Kievului, dar a declarat că ar fi „foarte dificil” pentru Ucraina să recucerească Crimeea. Întrebat ce concesii a cerut din partea Rusiei, președintele a răspuns:
„Să oprească războiul, să înceteze tentativa de a cuceri întreaga țară. O concesie destul de mare.”
Sir Keir a contracarat retorica de la Casa Albă pe mai multe fronturi în discuția cu The Telegraph, purtată la bordul portavionului HMS Prince of Wales, care pornește săptămâna aceasta într-o misiune către Indo-Pacific.-
Întrebat dacă Zelenski este de vină pentru lipsa unui acord de pace, Sir Keir a răspuns: „Nu. Rusia este agresorul. Să nu uităm niciodată că lui Zelenski i s-a oferit posibilitatea de a părăsi țara în prima săptămână a conflictului. La acel moment, toată lumea credea că Rusia va reuși foarte repede să-și ducă la îndeplinire planul de a cuceri Ucraina. Iar el a rămas să lupte și să conducă țara, ceea ce a făcut cu un curaj și o rezistență extraordinare timp de peste trei ani – la fel ca întreaga sa națiune. Rusia este cea care trebuie să vină la masa negocierilor și să accepte un armistițiu.”
Sprijinul și laudele aduse lui Zelenski contrastează puternic cu poziția președintelui american, care cu o zi înainte îl acuzase pe liderul ucrainean că „prelungește vărsarea de sânge”.
Întrebat dacă ar accepta un acord de pace care să recunoască Crimeea ca parte a Rusiei – lucru pe care se pare că SUA s-ar fi arătat dispuse să-l accepte în cadrul negocierilor – Sir Keir a spus: „Nu este de datoria mea să spun asta. Este parte a discuțiilor.”
Prim-ministrul a mai afirmat că speră ca un armistițiu să poată fi anunțat până în vară. El și-a reiterat apelul pentru garanții de securitate din partea SUA pentru trupele britanice și occidentale care ar urma să fie desfășurate în Ucraina pentru a superviza orice acord de pace – garanții pe care domnul Trump nu le-a promis încă public.
„Este necesar un armistițiu pe termen lung, acceptabil pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru Ucraina.
Ceea ce nu ne dorim este un armistițiu temporar. Pentru că sunt cât se poate de convins că un asemenea armistițiu i-ar lăsa Rusiei capacitatea și mijloacele necesare pentru a reveni în viitor. Au mai făcut-o și nu am nicio îndoială că o vor face din nou.”
Divergențele publice se reflectă și în culise, unde oficialii britanici încearcă să obțină modificări pro-ucrainene ale proiectului de acord aflat sub coordonarea Casei Albe.
Unul dintre principalele puncte de dispută este Crimeea. Recunoașterea controlului rusesc asupra acesteia ar încălca un principiu fundamental al dreptului internațional – acela că niciun stat nu poate anexa teritoriul altuia – și ar încălca Constituția Ucrainei, care stipulează că teritoriul național poate fi cedat doar prin referendum.
Detalii despre cerințele Ucrainei au fost dezvăluite printr-un plan în cinci puncte, despre care Zelensky susține că se află acum pe biroul președintelui Trump.
„După propunerea venită din partea Statelor Unite, au apărut și alte documente, iar eu cred că astăzi acest format, acest document, se află pe biroul președintelui Trump. Orice element care contravine valorilor noastre sau Constituției noastre nu poate face parte din niciun acord.” a declarat Volodimir Zelenski la o conferință de presă în Africa de Sud.
Un dosar care conține aceste cerințe arată clar că Ucraina dorește eliminarea oricărei recunoașteri formale a suveranității ruse asupra Crimeei sau a altor teritorii ocupate. Punctele unu și doi ale planului se concentrează pe formularea acordului de pace ca fiind „întemeiat pe dreptul internațional, nu pe capitulare”, cu un avertisment explicit privind riscul unei eventuale invazii a Taiwanului de către China.
Documentul mai subliniază importanța unor „garanții de securitate” clare, ca preț pentru orice posibil acord de pace care ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei, chiar și temporar.
Al treilea punct reprezintă o tentativă de a readuce controlul negocierilor din mâinile lui Trump în cele ale Ucrainei și de a pune din nou Kievul în centrul procesului de pace.
Un al patrulea punct reprezintă un avertisment adresat atât Statelor Unite, cât și NATO: acceptarea controlului rusesc asupra Crimeei permite Moscovei nu doar să amenințe Ucraina, ci și aliații de la Marea Neagră – Turcia, România și Bulgaria.
Al cincilea și ultimul punct precizează clar că Rusiei nu trebuie să i se permită să folosească acordul pentru a limita dimensiunea forțelor armate ale Ucrainei sau capacitatea sa industrială de apărare.
În ciuda divergențelor cu Statele Unite, Sir Keir a insistat totuși că ar fi imposibil ca Europa să rupă legăturile de securitate cu America.
„Sunt destui cei care susțin că ar trebui să mergem doar pe o direcție europeană, și nu pe una europeană împreună cu America. Cred că aceasta este o idee greșită, atât în privința Ucrainei, cât și în general. Abordarea concentrată pe NATO ne-a oferit pace. Sarcina noastră nu este să reflectăm asupra celor 80 de ani de existență ai celei mai de succes alianțe din istorie, ci să ne asigurăm, ca lideri de astăzi, că această alianță va rezista și în deceniile ce vor urma.” a spus Starmer
Fostul prim-ministru Boris Johnson, un susținător public fervent al lui Donald Trump, a lansat joi critici dure la adresa propunerilor avansate de Casa Albă.
„În ceea ce privește Ucraina – ce anume obține ea după trei ani de rezistență eroică în fața unei invazii brutale și neprovocate? Care este răsplata pentru sacrificiile îngrozitoare pe care le-au făcut – în numele libertății și democrației în întreaga lume, așa cum li s-a spus mereu? În afară de dreptul de a-și împărți resursele naturale cu Statele Unite, nu primesc nimic. Ce conține acest acord care să poată, în mod realist, să prevină o a treia invazie rusă? Nimic.”, a scris Johnson pe platforma X.
Joi seară, ziarul The Times a relatat că planurile pentru „coaliția celor dispuși” au fost diluate, întrucât riscul de a trimite mii de soldați pentru a proteja Ucraina a fost considerat „prea mare”. În schimb, accentul se va pune pe refacerea și reînarmarea armatei ucrainene, cu sprijin aerian și naval, potrivit publicației. Instructori militari britanici și francezi urmează să fie trimiși în vestul Ucrainei.
❗️Ukraine wants to strip anyone of international recognition of Russian sovereignty over Crimea and other occupied territories.
— ????MilitaryNewsUA???????? (@front_ukrainian) April 25, 2025
The Telegraph publishes details of a new 5-point peace document that Zelensky says is already on Trump’s desk:
▪️Any peace deal must be “based on… pic.twitter.com/iAn5eYcL0A
