Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a respins în unanimitate planul ReArm Europe,votând în favoarea unui aviz juridic care respinge încercarea Comisiei Europene de a ocoli Parlamentul în ceea ce privește fondul de împrumut pentru reînarmare în valoare de 150 de miliarde de euro (aproximativ 170,6 miliarde de dolari), relatează publicația Euractiv.
Într-un vot secret, Parlamentul European a susținut în unanimitate un aviz juridic care respinge tentativa Comisiei Europene de a ocoli forul legislativ în privința unui fond de împrumut pentru reînarmare în valoare de 150 de miliarde de euro.
Miercuri, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a votat în favoarea unui aviz juridic care consideră că inițiativa Comisiei de a grăbi adoptarea planului ReArm Europe, fără implicarea deplină a Parlamentului, nu are o bază legală solidă.
Deși Comisia Europeană are autonomie deplină în alegerea temeiului juridic pentru propunerile sale, acest vot – chiar dacă este unul neobligatoriu – ar putea declanșa un conflict instituțional de proporții.
Planul, propus în luna martie, prevede acordarea de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune de echipamente de apărare produse în Europa, prin intermediul noului instrument Security Action for Europe (SAFE). Pentru a urgenta procesul, Comisia a invocat articolul 122 din Tratatul UE.
Acest articol permite evitarea negocierilor parlamentare, trimițând propunerea direct către Consiliu pentru negociere și adoptare. Rolul Parlamentului se limitează astfel la emiterea de sugestii și solicitarea unor dezbateri.
Însă, conform serviciului juridic al Parlamentului, articolul 122 este inadecvat în acest caz. Propunerea nu întrunește criteriile pentru a fi considerată o situație de urgență și nu are un fundament juridic solid, se precizează în aviz.
Acest vot ar putea declanșa un proces mai amplu. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, trebuie să decidă acum care va fi următorul pas. Ea ar putea escalada situația prin convocarea unei dezbateri în plen, trimiterea unei scrisori oficiale către Ursula von der Leyen sau chiar sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a apărat în martie această procedură accelerată, numind-o „singura cale posibilă” și justificând-o prin urgența contextului actual.
Cu toate acestea, mai mulți eurodeputați și-au exprimat îndoielile cu privire la caracterul „urgent” al planului, fiind tot mai frustrați de tendința președintei Comisiei de a ocoli Parlamentul. Chiar și unii membri ai Partidului Popular European (PPE), formațiunea politică din care face parte von der Leyen, au manifestat rezerve față de această abordare.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze direct situația. Un purtător de cuvânt a declarat că „decizia finală aparține statelor membre”, amintind că articolul 122 a mai fost folosit în trecut în contexte de criză, precum pandemia de Covid sau criza energetică.
