Planul UE de a suspenda ajutorul financiar acordat Palestinei a fost blocat de 4 state

10 Oct 2023
Planul UE de a suspenda ajutorul financiar acordat Palestinei a fost blocat de 4 state

Uniunea Europeană renunță la planul de suspendare a ajutorului acordat palestinienilor din cauza opoziției din partea Spaniei, Luxemburgului, Irlandei și Danemarcei. UE își va revizui ajutorul financiar acordat Palestinei pentru a asigura că nu exista niciun sprijin „indirect” pentru terorism, scrie Politico

Frontul unic al UE în războiul Israelului cu Hamas își arată deja primele fisuri.

Luni, comisarul UE pentru Extindere, Olivér Várhelyi, a anunțat că Comisia va reexamina un ajutor de 691 de milioane EUR către Autoritatea Palestiniană, toate plățile fiind suspendate imediat. Câteva ore mai târziu, cu această mișcare stârnind îngrijorare în întregul bloc, principalul diplomat al UE, Josep Borrell, a declarat că Comisia „nu va suspenda plățile datorate”, deoarece „pedepsirea întregului popor palestinian” ar fi „prejudiciat interesele UE în regiune și ar fi încurajat și mai mult teroriștii.”

Înainte de această schimbare, au existat deja dezacorduri publice în cadrul Comisiei cu privire la înghețarea ajutorului către Autoritatea Palestiniană. Între timp, întâlnirea miniștrilor de externe ai UE de marți riscă să ducă la o confruntare internă, au avertizat diplomații și oficialii UE, având în vedere dezacordurile dintre țările UE cu privire la conflict.

„Israel-Palestina este una dintre problemele care dezbina cel mai mult în UE”, a spus un oficial UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi public. „Diviziunile intra-europene privind acest conflict sunt aproape la fel de vechi ca și conflictul în sine.”

Cea mai imediată discuție este legată de fluxurile de ajutor financiar acordate de UE în regiune.

În timp ce miniștrii de externe ai UE se pregăteau să se întâlnească marți, a apărut o dispută tot mai mare cu privire la anunțul Comisiei de a reduce ajutorul palestinienilor. 

Anunțul lui Várhelyi privind oprirea finanțării a coincis cu ordinul ministrului apărării israelian a „asediului complet” Gaza, întrerupând aprovizionarea cu apă, hrană și energie a peste 2 milioane de oameni din teritoriul controlat de Hamas.

În urma anunțului lui Várhelyi, Comisia s-a străduit să clarifice care părți din ajutorul palestinienilor vor fi tăiate. Comisarul UE Janez Lenarčič, care este responsabil cu gestionarea crizelor,  a declarat că, în timp ce condamnă atacul Hamas, ajutorul umanitar acordat de UE palestinienilor aflați în nevoie va „continua atâta timp cât va fi nevoie”.

Divizările din cadrul Comisiei — Várhelyi, comisarul maghiar, a blocat  anterior plata fondurilor pentru conținutul manualelor palestiniene, în timp ce Lenarčič provine din Slovenia, care este în mod tradițional una dintre țările UE mai pro-palestiniene — au prevestit dezbaterea dintre statele membre care urmează să aibă loc marți.

Până luni seara, Comisia a dat înapoi în mod public la anunțul lui Várhelyi, spunând într-un comunicat de presă că „lansează o revizuire urgentă a asistenței UE pentru Palestina”.

„Obiectivul acestei analize este de a se asigura că nicio finanțare UE nu permite în mod indirect vreunei organizații teroriste să efectueze atacuri împotriva Israelului. Comisia va revizui în egală măsură dacă, în lumina circumstanțelor schimbate pe teren, programele sale de sprijin pentru populația palestiniană și pentru Autoritatea Palestiniană trebuie ajustate.

„Comisia va efectua această revizuire cât mai curând posibil cu statele membre… între timp, deoarece nu au fost prevăzute plăți, nu va exista nicio suspendare a plăților.”

Ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a fost primul oficial înalt european care a spart public unitatea, criticând anunțul lui Várhelyi. „Decizia în acest sens este la latitudinea statelor membre și abia marți se vor întâlni miniștrii de externe din cele 27 de țări UE pentru a discuta”, a declarat Asselborn presei luxemburgheze.

Potrivit ABC din Spania , care a citat oficiali anonimi, ministrul de externe José Manuel Albares „a avut o convorbire telefonică cu comisarul” în care i-a transmis, cu privire la suspendarea ajutorului, „dezacordul său cu decizia, pe care miniștrii de externe au fost nu conștient.”

La o întâlnire tehnică dintre țările UE de luni, mai mulți diplomați au pus întrebări cu privire la temeiul juridic al deciziei lui Várhelyi, la fel cum a făcut Asselborn în mod public, a spus un diplomat al UE. „Várhelyi ar fi fost un pic prea dornic să nu irosească o criză bună”, a spus diplomatul.

Aprinderea luminilor

Chiar înainte de anunțul reducerii ajutorului palestinian, a existat o diviziune internă în cadrul UE cu privire la modul în care blocul ar trebui să răspundă. 

Borrell a emis o declarație duminică în numele UE, condamnând „în cei mai fermi termeni posibili atacurile multiple și fără discriminare din Israel din partea Hamas”. 

Dar mai multe țări – inclusiv Irlanda, Luxemburg și Danemarca – au vrut o referire la dez-escaladare în textul comun, text căruia i s-au opus alții, inclusiv Austria, au declarat trei oficiali cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile. Pentru țările mai pro-israeliene din bloc, un apel la detensionare ar putea fi văzut ca atribuind vina ambelor părți, au spus diplomații.

Unii diplomați au subliniat și diferitele reacții ale instituțiilor UE în weekend. Berlaymont, sediul Comisiei Europene, a fost iluminat în culorile drapelului israelian. Clădirea Consiliului European, pe de altă parte, a fost iluminată fără a vizualiza acel steag – un semn al unei abordări mai nuanțate din partea statelor membre. 

Un alt diplomat al UE a spus că nu ar fi făcut aceeași alegere de a afișa steagul israelian pe Berlaymont și a spus că imaginea i-a „surprins” având în vedere sensibilitatea.

Conflictele din Israel și teritoriile palestiniene au constituit de multă vreme o problemă de dezbinare pentru UE, deși susține o soluție cu două state, blocul luptându-se să găsească un consens și, prin urmare, forțat să gestioneze o serie de opinii în rândul celor 27 de membri ai săi. Franța, statele nordice, Belgia și Irlanda susțin în mod tradițional o poziție care este văzută de alte țări ca fiind prea pro-palestiniană.

Un alt oficial dintr-un stat membru și-a exprimat îngrijorarea față de înțelepciunea poziției Comisiei. „Desigur, condamnăm cu toții atacul atroce asupra Israelului, dar este posibil ca israelienii să își lanseze propria ofensivă în Gaza în cursul săptămânii viitoare și au anunțat deja un asediu, așa că ar fi fost mai bine o declarație amplă, cu mai multe nuanțe”, a spus oficialul UE.  

Având în atenția lumii Israelul, țările UE vor trebui să treacă pe linia fină la reuniunea miniștrilor de externe. Unele capitale vor să clarifice Comisiei Europene că nu poate merge prea repede. În același timp, cei care pledează pentru o anumită reflecție se feresc să fie considerați pro-Hamas.

Un alt diplomat al UE a spus că una este să existe o politică externă în imediata vecinătate a UE, alta este să vedem dacă „putem avea într-adevăr o politică externă comună de securitate pe scena globală”.  

Alte stiri din Externe

Ultima oră