Experții ONU au tras un semnal de alarmă cu privire la valul mondial de atacuri, represalii, incriminare și sancțiuni împotriva celor care își exprimă public solidaritatea cu victimele conflictului în curs dintre Israel și Palestina, scrie Oficiul pentru Drepturile Omului într-o declarație
„Solicitările pentru încetarea violenței și atacurilor din Gaza, sau pentru o încetare a focului umanitar, sau critica la adresa politicilor și acțiunilor guvernului israelian, au fost în prea multe contexte echivalate în mod înșelător cu sprijinul pentru terorism sau antisemitism. Acest lucru înăbușă exprimarea liberă, inclusiv exprimarea artistică, și creează o atmosferă de teamă de a participa la viața publică”, au spus experții.
„În alte contexte, vedem, de asemenea, o creștere a discursului antisemit, precum și a intoleranței, pentru cei care susțin sau sunt percepuți că sprijină Israelul sau care își exprimă simpla simpatie pentru suferința israeliană în urma atacului din 7 octombrie”, au spus ei. „Acest lucru lasă puțin spațiu pentru vederi moderate.”
Experții au subliniat că artiștii, cadrele universitare, jurnaliștii, activiștii și sportivii s-au confruntat cu consecințe deosebit de dure și represalii din partea statelor și a actorilor privați din cauza rolurilor și vizibilității lor proeminente.
„Oamenii au dreptul să-și exprime solidaritatea cu victimele încălcărilor grave ale drepturilor omului și să ceară dreptate, fie dintr-o parte, fie din cealaltă, fie din ambele”, au spus experții.
Ei au remarcat cu profundă îngrijorare că mai mulți artiști din întreaga lume au fost vizați din cauza artei sau a mesajelor lor politice, presați să schimbe subiectele de exprimare artistică și etichetați fie ca aducători de probleme, fie indiferenți față de suferința unei părți sau celeilalte. „Unii artiști au fost deprogramați și cenzurați pentru că au cerut pace, alții și-au pierdut locurile de muncă, iar unii artiști au fost îndepartați de propriile lor organizații culturale și comunități artistice”, au spus aceștia.
Jurnaliştii şi instituţiile media din Israel şi ţările occidentale care raportează critic despre politicile şi operaţiunile israeliene în teritoriile ocupate sau care exprimă opinii pro-palestiniene au fost ţinta ameninţărilor, intimidării, discriminării şi represaliilor, care au crescut riscul de autocenzură, subminând diversitatea și pluralitatea știrilor care sunt esențiale pentru libertatea presei și dreptul publicului de a fi informat. Cel puțin un mijloc de presă din Israel a fost amenințat cu închiderea din cauza „prejudecății” percepute față de Palestina. Ei au criticat, de asemenea, eliminarea disproporționată și abuzivă a conținutului pro-palestinian de către platformele de social media.
Experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la suspendările și expulzările studenților din universități, demiterea cadrelor universitare, solicitările de deportare a acestora, amenințările cu dizolvarea sindicatelor și asociațiilor studențești și restricțiile privind reuniunile din campus pentru a exprima solidaritatea cu civilii care suferă din Gaza și pentru a denunța armata israeliană aflată în desfășurare. raspuns. Studenții au fost, de asemenea, incluși pe lista neagră în unele universități ca susținători ai terorismului, cu amenințări la adresa perspectivelor lor de angajare viitoare.
„Unii sportivi, în special în Europa, au fost suspendați după ce și-au publicat opiniile pe rețelele de socializare, în timp ce alții au fost amenințați cu suspendarea din echipele lor, rezilierea contractelor și chiar expulzarea din țările lor de reședință”, au spus experții.
„Sportul înseamnă, de asemenea, construirea de punți și permiterea tuturor oamenilor să se întâlnească și să se angajeze, respectând în același timp diversitatea de origine și de opinii, pe care fiecare ființă umană are dreptul să le aibă”, au spus aceștia.
Experții au remarcat o tendință extrem de tulburătoare de a criminaliza și de a eticheta protestele pro-palestiniene drept „proteste de ură” și de a le interzice preventiv, invocând adesea riscuri pentru securitatea națională, inclusiv riscuri legate de incitarea la ură, fără a oferi o justificare bazată pe dovezi. „Asemenea acțiuni nu numai că încalcă dreptul la protest garantat de articolul 21 din ICCPR, dar sunt și în detrimentul democrației și oricăror eforturi de consolidare a păcii”, au spus aceștia.
Experții au amintit că orice restricție a drepturilor omului trebuie să îndeplinească condițiile de legalitate, necesitate și proporționalitate. „În plus, susținerea urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la violență, ostilitate sau discriminare este interzisă în temeiul dreptului internațional”, au spus aceștia, cerând persoanelor aflate în funcții oficiale, în special, să renunțe la discursurile instigatoare la ură și declarațiile inflamatorii.
„Statele au datoria de a aborda discursul instigator la ură care dezumanizează părțile la conflicte armate și civilii”, au spus experții, făcând ecou apelului recent al Înaltului Comisar de a pune capăt ascensiunii discursului instigator la ură, antisemitismului și islamofobiei și de a asigura un spațiu sigur și favorabil pentru exprimare. de solidaritate cu israelienii sau palestinienii.
„În special în vremuri de conflicte și război trebuie să susținem universalitatea drepturilor omului, să asigurăm aplicarea statului de drept fără discriminare și să evităm cu atenție standardele duble”, au spus aceștia.
Raportorii speciali fac parte din ceea ce este cunoscut sub numele de Proceduri Speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului. Procedurile speciale, cel mai mare corp de experți independenți din sistemul ONU pentru drepturile omului, este denumirea generală a mecanismelor independente de constatare și monitorizare ale Consiliului, care abordează fie situații specifice fiecărei țări, fie probleme tematice din toate părțile lumii. Experții procedurilor speciale lucrează pe bază de voluntariat; nu sunt personal ONU și nu primesc un salariu pentru munca lor. Sunt independenți de orice guvern sau organizație și servesc în calitatea lor individuală.
