„Nu i-am răspuns”: Fondatorul Telegram l-a ignorat pe Macron după acuzațiile aduse Franței cu privire la amestecul în alegerile din România

19 Iun 2025
„Nu i-am răspuns”: Fondatorul Telegram l-a ignorat pe Macron după acuzațiile aduse Franței cu privire la amestecul în alegerile din România

Departe de lumina reflectoarelor de când a acuzat serviciile secrete franceze de ingerință în alegerile prezidențiale din România, Pavel Durov revine în prim-plan printr-un interviu amplu acordat publicației Le Point. Fondatorul Telegram, una dintre cele mai folosite platforme de mesagerie criptată din lume, vorbește deschis despre relația tensionată cu autoritățile franceze și despre presiunile exercitate de DGSE în contextul politic românesc. Într-un dialog sincer și profund, Durov critică deciziile președintelui Emmanuel Macron și traseul pe care îl urmează Franța, dezvăluie detalii inedite despre lupta sa pentru libertatea de exprimare, acuzațiile explozive care i-au fost aduse, dar și despre angajamentul său față de pluralismul politic, libertatea de exprimare și diversitatea culturală în fața provocărilor geopolitice actuale. Dincolo de aspectele controversate, aflăm un portret complex al unui om care, în ciuda tuturor presiunilor, rămâne neclintit în valorile sale, gata să se sacrifice înainte de a le trăda.

Cine îl cunoaște cu adevărat pe Pavel Durov? Arestat în Franța și pus sub acuzare pentru fapte la fel de explozive pe cât sunt de controversate – complicitate la trafic de droguri, spălare de bani, escrocherie în grup organizat, printre altele –, creatorul Telegram, aplicația de mesagerie criptată folosită de peste un miliard de oameni din întreaga lume, inclusiv de Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, denunță o înscenare, o negare a justiției, și afirmă că este deja pedepsit fără să fi fost judecat. În acest interviu, cel mai lung pe care l-a acordat vreodată, fondatorul rețelei VKontakte (echivalentul rusesc al Facebook-ului), care a părăsit Rusia în 2014 pentru a-și păstra independența, vorbește despre lupta sa pentru libertatea de exprimare, refuzul categoric de a vinde Telegram, temerile legate de viitorul democrației și atașamentul său profund față de Franța. Face dezvăluiri despre mai multe puteri și servicii de informații, printre care FBI și DGSE. Își exprimă, de asemenea, opiniile despre Elon Musk, Mark Zuckerberg și Sam Altman, creatorul ChatGPT. Pentru prima dată, Pavel Durov vorbește despre admirația sa pentru lupta dusă de Malcolm X, despre lecturile care l-au format, despre personalitățile care îl inspiră și dezvăluie amintiri intime de familie, păstrate multă vreme sub tăcere. Un om vânat, care spune că e gata să moară mai degrabă decât să-și trădeze valorile.

Le Point: Sunteți inculpat pentru 17 capete de acuzare extrem de grave, care privesc pedopornografia, traficul de droguri, spălarea de bani… Înțelegeți ce vi se reproșează?
Pavel Durov: Este total absurd. Faptul că infractorii folosesc aplicația noastră, la fel ca multe altele, nu înseamnă că cei care o conduc sunt ei înșiși infractori… Nu s-a dovedit niciodată nimic care să arate că sunt, nici măcar o clipă, vinovat de ceva. Și totuși, se pare că sunt deja pedepsit, prin interdicția de a părăsi teritoriul. De parcă judecătorii francezi au înțeles că nu există suficiente elemente pentru o condamnare reală mai târziu și vor să mă pedepsească dinainte. Se spune că Telegram a refuzat să coopereze. Fals. Poliția franceză este cea care nu a respectat corect procedura internațională. Echipele Telegram au fost nevoite chiar să le arate cum trebuie procedat.

Ați fost convocat de justiție?
M-am întâlnit de două ori cu judecătoarea care se ocupă de cazul meu, în decembrie 2024 și în februarie 2025. Și mai am o audiere programată în iulie. Dar e de necrezut… Înțeleg că justiția are propriile ritmuri. Dar de ce trebuie să rămân în Franța până atunci? Avocații mei au transmis instanței toate documentele care ne-au fost cerute.

Primele zile au fost dificile…

Am fost interogat fără încetare în sediul vamelor judiciare. Timp de patru zile, am răspuns la toate întrebările. Noaptea, o lumină puternică lumina încăperea de 7 metri pătrați, în care dormeam pe un pat de beton. Era curat, dar nu exista pernă. Iar salteaua [apropie degetul mare de arătător pentru a arăta grosimea, n.red.] nu era mai groasă decât un covoraș de yoga.

Păreți foarte afectat de interdicția de a părăsi teritoriul Franței…
Da, enorm de mult. Părinții mei au probleme grave de sănătate și, din punct de vedere statistic, nu mai au decât câțiva ani de trăit. Mi s-au răpit luni prețioase alături de ei. În plus, am un fiu care tocmai s-a născut și ratez primele luni din viața lui. Încă nu are pașaport, deoarece nu am fost prezent la nașterea lui, care a avut loc la Dubai. Mai am și un fiu adolescent care învață la un internat tot în Dubai, care tocmai și-a fracturat brațul și nu are niciun părinte lângă el care să-l sprijine.

Se spune că Telegram a refuzat să coopereze. Este fals.

A avut această situație un impact asupra activităților dumneavoastră?
Da, într-adevăr. De exemplu, trebuia să iau cuvântul la Oslo Freedom Forum, care a avut loc în luna mai. Președinta forumului este Iulia Navalnaia, soția lui Aleksei Navalnîi. Voiam să o întâlnesc, precum și pe alți activiști veniți din diverse colțuri ale lumii, pentru a înțelege cum folosesc Telegram și ce am putea îmbunătăți. Judecătorii mi-au interzis să particip. Am fost nevoit să dau un interviu live prin videoconferință. Apăr libertatea de exprimare de aproape douăzeci de ani. Navalnîi spunea uneori lucruri cu care eram de acord, alteori nu – dar dreptul lui fundamental a fost întotdeauna acela de a se putea exprima liber.

Ori făceam ce așteptau autoritățile ruse de la mine, ori îmi vindeam acțiunile și părăseam țara.

O întrebare apare frecvent în ceea ce vă privește: sunteți apropiat de Vladimir Putin?
Nu am întâlnit un înalt responsabil rus decât o singură dată, în 2013. Eram atunci la conducerea companiei VKontakte, „Facebook-ul rusesc”, și refuzasem să ofer informații despre opozanți ai regimului. Întâlnirea nu a durat mai mult de cincisprezece minute. Înaltul responsabil rus a insistat că, în opinia lui, rețelele sociale ar trebui să fie instrumente ale guvernului. Atunci aveam două opțiuni: fie făceam exact ce așteptau autoritățile ruse de la mine, fie îmi vindeam acțiunile din companie și părăseam țara. Puterea rusă mi-a lăsat libertatea de a alege. Așa că le-am spus: „Înțeleg, vă mulțumesc frumos.” Două luni mai târziu, mi-am vândut acțiunile din VKontakte. Nu am mai pus piciorul la Moscova de peste zece ani.

Ați colaborat într-un fel sau altul cu autoritățile ruse?
Nu. Tratăm semnalările venite din Rusia și din alte țări pentru a putea elimina conținuturile vădit ilegale (precum anunțurile publice de vânzare de droguri ilegale), dar nu am dat niciodată curs cererilor care țin de cenzura politică sau de persecuția politică. Pe vremea când eram la VKontakte, am refuzat public să colaborez din acest motiv. Am fost chiar convocat de justiția rusă. În 2014, am renunțat la tot și am plecat.

Potrivit publicației Important Stories, tot continuați să călătoriți în Rusia. Unii spun: dacă e încă în viață, înseamnă că are un acord cu Kremlinul…
Am fost în Rusia între 2015 și 2017 ca să-mi vizitez familia, care se află la Sankt Petersburg – lucru care nu a fost niciodată un secret, am postat chiar pe rețelele mele sociale. Am mai fost acolo și în timpul pandemiei de Covid, pentru a-mi sprijini tatăl. Însă nu m-am mai întors de patru ani, de când au apărut primele articole care sugerau un posibil război cu Ucraina, în 2021.

Înainte de a ajunge în Franța, erați în Azerbaidjan…
Înainte să vin la Paris în august anul trecut, am fost în Azerbaidjan, după ce trecusem prin Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan. M-am oprit la Baku, unde președintele Putin a sosit două zile după ce eu plecasem în munți. Nu l-am văzut nici pe el, nici pe cineva din anturajul său. În această călătorie, m-am întâlnit doar cu președintele Azerbaidjanului, cu care am discutat despre rolul Telegram în țară.

Știți, în trei ani am întâlnit 16 șefi de stat. Nu am fost mereu de acord cu ei.

Asta înseamnă că sunteți de acord cu politica lui Ilham Aliev, considerat autoritar?
Știți, în trei ani am întâlnit 16 șefi de stat. Nu am fost întotdeauna de acord cu ei. Așa a fost și cu Paul Kagame în Rwanda. Se pot critica metodele sale, dar ceea ce a făcut în Rwanda este impresionant. Mi-am dat seama de asta vizitând satele. Am văzut oameni care, în ciuda mizeriei și a istoriei dramatice a țării lor, zâmbeau, voiau să meargă mai departe.

Cum credeți că a influențat războiul din Ucraina percepția asupra Telegram?
În Rusia se spune că Telegram susține Ucraina. În Ucraina se spune că Telegram difuzează propaganda rusă. În realitate, avem o obligație de neutralitate. Telegram este o platformă unde idei opuse se pot confrunta, unde oricine poate avea acces la puncte de vedere diferite și poate decide liber în ce dorește să creadă. Nu îmi voi exprima niciodată opinia cu privire la un conflict geopolitic, pentru că ar fi imediat interpretată ca o susținere pentru una dintre tabere – ceea ce o platformă neutră nu trebuie să facă dacă vrea să rămână un arbitru imparțial care aplică aceleași reguli tuturor. Însă voi lupta mereu pentru un acces echitabil la informație liberă și independentă.

Odată ce legitimezi cenzura, e foarte greu să mai dai înapoi.

Ați exprimat îngrijorări cu privire la regulamentul european privind serviciile digitale, care urmărește combaterea dezinformării, a conținutului instigator la ură sau ilegal de pe platformele online…
Aceste legi sunt periculoase, pentru că pot fi întoarse împotriva celor care le-au creat. Astăzi vizează pe cei considerați conspiraționiști. Mâine, s-ar putea întoarce împotriva autorilor lor. Sunt precedente care, pe termen lung, slăbesc democrația. Odată ce legitimezi cenzura, e foarte greu să mai revii asupra ei.

Se spune uneori despre dumneavoastră că semănați cu Elon Musk…
Da, dar suntem foarte diferiți. Elon conduce mai multe companii în același timp, pe când eu conduc doar una singură. Elon poate fi foarte emoțional, în timp ce eu încerc să reflectez profund înainte de a acționa. Dar acesta poate fi și secretul forței sale. Avantajul unei persoane poate deveni adesea un dezavantaj într-un alt context.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, calitățile și defectele lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook?
Mark se adaptează bine și urmează rapid tendințele, dar pare să îi lipsească niște valori fundamentale de la care să nu se abată, indiferent de schimbările de climat politic sau de modă din sectorul tehnologic. Și aici, punctul forte al lui Mark și punctul său slab par să aibă aceeași origine. Dacă elimini slăbiciunea, elimini și forța.

Dar cele ale lui Sam Altman, creatorul OpenAI, compania-mamă a ChatGPT?
Sam are excelente abilități sociale, ceea ce i-a permis să creeze alianțe în jurul ChatGPT. Dar unii se întreabă dacă mai are expertiza tehnică necesară, acum că unul dintre cofondatori, Ilya [Sutskever – n.r.], și mulți alți cercetători au părăsit OpenAI. Va fi interesant de urmărit evoluția ChatGPT și capacitatea lor de a rămâne lideri într-un mediu tot mai competitiv.

Țin să precizez că nu fac nicio diferență între copiii mei.

Evocați des familia. Ce loc ocupă ea în viața dumneavoastră?
Un loc foarte important. Mi-am redactat recent testamentul… Am decis că copiii mei nu vor avea acces la averea mea decât după ce vor trece treizeci de ani, începând de acum. Vreau să trăiască precum oameni normali, să se clădească singuri, să învețe să aibă încredere în ei, să poată crea, nu să depindă de un cont bancar. Țin să precizez că nu fac nicio diferență între copiii mei: fie că au fost concepuți pe cale naturală, fie că provin din donațiile mele de spermă – toți sunt copiii mei și toți vor avea aceleași drepturi! Nu vreau să se certe după moartea mea.

Câți copii aveți?
Șase, a căror paternitate oficială îmi aparține, avuți cu trei partenere diferite. Ceilalți provin din donațiile mele anonime. Clinica la care am început să donez spermă acum cincisprezece ani, pentru a ajuta un prieten, mi-a spus că peste 100 de bebeluși au fost concepuți astfel, în 12 țări.

Îmi place apa rece. Mi se întâmplă să înot iarna în Finlanda sau în lacul Leman.

De ce ați redactat testamentul acum? E un lucru neobișnuit la 40 de ani…
Munca mea presupune riscuri – dacă aperi libertățile, îți faci mulți dușmani, inclusiv în rândul statelor puternice. Vreau să îmi protejez copiii, dar și compania pe care am creat-o, Telegram. Vreau ca Telegram să rămână mereu fidelă valorilor pe care le apăr.

Păreți foarte tânăr…
Am un stil de viață disciplinat și fac sport – 300 de genuflexiuni în fiecare dimineață. Nu beau alcool, nici cafea, nici ceai, nu fumez și mă țin departe de zahăr. Pe scurt, evit tot ce poate crea dependență. Îmi place apa rece. Mi se întâmplă să înot iarna în Finlanda sau în lacul Léman – ceea ce uneori stârnește nedumerire (zâmbește).

Ce se va întâmpla cu Telegram după dumneavoastră?
Dacă dispar, o fundație non-profit va prelua conducerea. Obiectivul meu este să asigur continuitatea platformei: vreau ca ea să continue să existe în mod independent, cu respect pentru viața privată și pentru libertatea de exprimare.

În trecut, ați fost vizat de software-ul de spionaj Pegasus. Totuși, reușiți să vă descurcați fără un telefon mobil…
Nu mă deplasez permanent cu un telefon. Gestionez aplicația Telegram și particip la ședințe video prin iPad. Prefer să citesc, să reflectez și să scriu, decât să fiu lipit de un telefon. Asta mă eliberează. Echipa mea știe cum să mă contacteze, iar eu pot rămâne concentrat.

Atenția este astăzi cel mai de preț bun al nostru. Notificările sunt paraziți în viețile noastre.

Este o formă de asceză digitală?
Exact. Atenția este astăzi cel mai prețios bun al nostru. Notificările sunt paraziți în viețile noastre. Prefer să îmi protejez mintea. Este, de asemenea, o formă de respect față de oamenii cu care vorbesc: sunt cu ei, cu adevărat.

Ar trebui interzise rețelele sociale copiilor sub 15 ani?
Un astfel de demers mi se pare ineficient. Copiii pot folosi cu ușurință VPN-uri. Nu este viabil. Cel mai important este să le insuflăm disciplină. Trebuie să le arătăm că reușita prin efort oferă o încredere de sine neprețuită. Interdicțiile nu servesc la nimic dacă adulții nu dau ei înșiși un exemplu.

Vă considerați un antreprenor care face politică?
Sunt apolitic. Nu am votat niciodată. Dar apăr neobosit libertatea.

Donald Trump contribuie la febrilitatea actuală a lumii?
Nu sunt fan al tot ceea ce face, dar cred că excluderea lui Donald Trump de pe rețelele sociale a fost o greșeală, ba chiar un act foarte periculos. A creat un precedent. Și dacă îți poți permite să faci asta cu un fost președinte american, înseamnă că oricine este vulnerabil.

Este acesta motivul pentru care apărați libertatea de exprimare?
Exact. Astăzi sunt cenzurați poate „băieții răi”. Dar mâine s-ar putea să fiți dumneavoastră. Libertatea nu se apără pe jumătate.

Cum explicați creșterea puternică a Telegram în absența publicității?
Punctul nostru de plecare a fost încrederea în inteligența ființei umane. Dacă oferi consumatorilor o experiență superioară celei oferite de concurență, o încearcă și apoi o adoptă. În plus, oamenii folosesc adesea mai multe aplicații: una pentru muncă, alta pentru viața personală, alta pentru studii… De asemenea, aplicația noastră consumă foarte puțină memorie și lățime de bandă, ceea ce o face foarte populară în țări precum Afganistan și Iran. Și asta în ciuda faptului că Telegram este interzis în Iran din 2018, pentru că am refuzat să blocăm canalele protestatarilor.

Nu avem și nu am avut niciodată infrastructuri în Rusia.

Chiar dacă acest lucru ar presupune, parțial, infrastructuri sau centre de date situate în Rusia?
Nu avem și nu am avut niciodată infrastructuri în Rusia.

Simțiți că sunteți copiat de anumiți concurenți?
WhatsApp copiază tot ce facem, cu o întârziere de cinci ani… Dar nu mă deranjează, asta validează alegerile noastre. L-am întâlnit deja pe Mark Zuckerberg. Îl respect ca lider de companie, dar, cu asemenea mijloace, cred totuși că ar putea da dovadă de mai multă imaginație. Am aflat recent că o echipă de la WhatsApp este dedicată exclusiv urmăririi noastre…

Aveți mai multă stimă pentru aplicația de mesagerie Signal…
Da, am întâlnit-o pe directoarea lor, Meredith Whittaker, anul trecut la Paris. Mi s-a părut o persoană inteligentă și rezonabilă. Bineînțeles, vom continua să dezbatem care aplicație folosește cel mai bun sistem de criptare. Și eu tot mă întreb de ce toate aplicațiile americane de mesagerie (Signal, WhatsApp, Facebook Messenger, Google Messages) folosesc exact aceeași tehnologie de criptare – ca și cum ar fi interzis să folosești alta. Dar, în fond, Telegram și Signal sunt de aceeași parte a baricadei în fața provocărilor cu care ne confruntăm.

Telegram a primit mai multe oferte de cumpărare…
Google a încercat să ne cumpere la începutul aventurii. L-am întâlnit pe Sundar Pichai la Mountain View, era în 2017. Mi-a oferit 1 miliard de dolari. Google voia să achiziționeze un serviciu de mesagerie după ce a ratat achiziția WhatsApp, care a fost cumpărat în cele din urmă de Facebook. Au încercat să creeze propria lor aplicație de mesagerie, dar este foarte dificil. Este ca și cum ai încerca să crești un copac – necesită timp și multă grijă.

Nu e vorba de preț, Telegram pur și simplu nu este de vânzare.

De ce ați refuzat?
Nu am ezitat nicio clipă. Nu este o chestiune de bani, Telegram pur și simplu nu este de vânzare. Pentru că Telegram nu este o marfă, este un proiect. O idee. O promisiune făcută utilizatorilor – promisiunea independenței, a confidențialității, a libertății. Dacă o vinzi, trădezi această promisiune. Iar asta este imposibil. Nu o voi face niciodată.

Sunteți în continuare acționarul unic al Telegram?
Da, dețin 100% din companie. Nu există acționari externi și, astfel, nicio interferență. Este singura modalitate de a garanta independența totală a Telegram. Am învățat lecția din povestea VKontakte. Din momentul în care împarți controlul, îți pierzi libertatea.

Privind în urmă, aveți regrete în legătură cu dezvoltarea Telegram?
Nu prea. Avem o echipă de aproximativ cincizeci de persoane stabilită în Dubai – și este mai mult decât suficient. Echipele mici se mișcă mai repede. Colaborăm, de asemenea, cu peste 1.000 de prestatori din alte regiuni ale lumii (în principal moderatori de conținut), dar numărul dezvoltatorilor nu trebuie să crească odată cu cel al utilizatorilor. Mai angajăm din când în când ingineri noi, pe care îi selectăm dintre câștigătorii concursurilor de programare pe care le organizăm regulat. Ultimul pe care l-am recrutat câștigase 17 dintre concursurile noastre în opt ani – și avea doar 22 de ani.

Fratele meu, Nikolaï, lucrează în prezent la o adevărată inteligență artificială – una capabilă să gândească logic și să înțeleagă lumea.

Vă impresionează inteligența artificială?
Problema este că, în prezent, inteligența artificială generativă de tip LLM (model lingvistic de mari dimensiuni) nu gândește. Nu înțelege. Se limitează la a citi cantități uriașe de texte și la a reproduce o versiune consensuală. Pare credibil, dar nu este neapărat. Iar noi, oamenii, ne lăsăm păcăliți, pentru că asociem limbajul sofisticat cu inteligența. Dar aceste modele nu sunt inteligente. Sunt doar sofisticate. Fratele meu, Nikolaï, lucrează în prezent la o adevărată inteligență artificială – una capabilă să gândească logic și să înțeleagă lumea.

Va înlocui anumite meserii?
Trăim o accelerare tehnologică fără precedent. Pentru un adolescent, adaptarea este firească. Dar pentru profesioniști experimentați, cum ar fi avocații sau medicii, care câștigă salarii mari, tranziția va fi brutală. Valoarea lor percepută pe piață ar putea scădea, chiar dacă sunt excelenți. Da, unele locuri de muncă vor dispărea. Dar istoria arată că altele vor apărea. Ceea ce contează este bogăția creată. A trăi ca un rege fără să muncești ca un sclav este o formă de progres. Și atâta timp cât avem dorința de a crea, de a aduce ceva societății, va exista un loc pentru fiecare.

Și pentru Telegram?
Inteligența artificială ne permite o moderare eficientă. Datorită ei, putem, de exemplu, să eliminăm până la 99% dintre conținuturile problematice. Milioane de postări pe oră – este imposibil de gestionat manual. Fiecare utilizator poate, de asemenea, să rezume conversații, documente, să corecteze texte, să traducă, să primească ajutor la redactare…

Ce rol are fratele dumneavoastră alături de dumneavoastră?
Nikolaï este un geniu, dar nu mai participă la activitățile operaționale ale Telegram de mulți ani. În ultimii ani, s-a concentrat pe cercetarea fundamentală, cum ar fi conceperea unei arhitecturi blockchain infinit scalabile.

Pentru mine, Telegram este o sursă de cheltuieli, nu de venituri.

Telegram, care generează profituri de 500 de milioane de euro, v-a permis să vă faceți o avere…
Telegram nu mi-a plătit niciodată dividende, și nu am salariu – pentru mine, Telegram este o sursă de cheltuieli, nu de venituri. Am vrut ca acest proiect să existe, așa că am cheltuit aproape toți banii pe care i-am obținut din vânzarea participației mele în VKontakte (peste 200 de milioane de dolari) pentru a construi Telegram. Apoi, am atras fonduri pentru proiectul de blockchain al Telegram, dar a trebuit să rambursăm investitorii în 2020 după interdicția impusă de SEC. Le-am returnat tot. Dar, pentru asta, a trebuit să ne îndatorăm cu 2 miliarde de dolari. Telegram poartă încă această datorie.

La Paris, ați locuit adesea la hotelul Crillon, un palat. V-ați obișnuit cu viața luxoasă?
Nu dețin nici casă, nici iaht, nici avion privat – chiar dacă uneori închiriez unul –, și îmi place să stau în hoteluri frumoase. Cred că deținerea de bunuri m-ar putea abate de la misiunea mea: construirea Telegram. În octombrie trecut, mi-am dat seama că purtam aceeași pereche de pantofi de patru ani (prietenii mi-au oferit una nouă la împlinirea vârstei de 40 de ani). Am un singur costum formal, dar în majoritatea timpului port haine sport – în general Adidas sau Nike. Presa spune că averea mea este estimată între 15 și 20 de miliarde de dolari, dar este doar o estimare teoretică a valorii pe care ar putea-o avea Telegram. Cum nu vând Telegram, acest lucru nu contează. Nu am acești bani într-un cont bancar. Averea mea lichidă este mult mai mică – și nu provine din Telegram: provine din investiția mea în bitcoin din 2013.

Sărăcia pe care ați cunoscut-o în copilărie v-a ajutat să reușiți?

Îmi amintesc foarte bine geaca neagră pe care o purtam în adolescență. Era singura pe care o aveam și o iubeam. Mama o cumpărase la mâna a doua dintr-un mic magazin de cartier. Avea două locuri de muncă: interpretă de germană și asistentă juridică într-un cabinet american din Sankt Petersburg. Tatăl meu a predat mult timp fără să fie plătit. Statul rus era în faliment în anii 1990. A fost greu, dar formator. Nu am lipsit niciodată de la școală, nici măcar bolnav. Mama spunea: «Nu ești bolnav, mergi la școală.»

Răspunsul meu [pentru DGSE] a fost foarte clar: nu am redus la tăcere protestatarii din Belarus, Rusia, Iran sau Hong Kong și nu voi începe să o fac în România.

Pe 18 mai, ați acuzat Franța că ar fi influențat alegerile din România, acuzație dezmințită de Quai d'Orsay și DGSE…
Aceasta s-a întâmplat în cadrul unei conversații private la Crillon, în salonul „des Batailles”, pe care am avut-o cu Nicolas Lerner, șeful DGSE, și cu un agent al DGSE care lucrase anterior la ambasada Franței din Emiratele Arabe Unite. Nicolas mi-a spus: „S-ar putea să avem o problemă în România” și m-a întrebat dacă aș putea să șterg niște canale Telegram administrate de susținători ai unui candidat conservator la alegerile prezidențiale din România – atât pe cele deja existente, cât și pe cele care ar putea apărea în viitor. Îmi amintesc că a menționat că se teme că acele canale ar putea începe să organizeze manifestații.
Răspunsul meu a fost foarte clar: nu am redus la tăcere protestatarii din Belarus, Rusia, Iran sau Hong Kong și nu voi începe să o fac în România. Le-am spus că, dacă ei cred că, pentru că sunt blocat aici, în Franța, voi asculta orice mi se cere, se înșală amarnic. Mai bine mor decât să acționez împotriva valorilor mele și să-mi trădez utilizatorii.

Ați avut deja contacte cu serviciile secrete franceze?
Da, am fost întotdeauna ușor de contactat de către autoritățile franceze, deoarece biroul meu se află în aceeași clădire cu consulatul Franței din Dubai. Un agent DGSE care lucra pentru ambasada Franței, însoțit de colegii săi, venea uneori la biroul meu pentru a solicita ajutorul Telegram în cadrul eforturilor de combatere a terorismului în Franța – mai rapid decât o permitea procedura legală obișnuită, deoarece situația era urgentă. În iulie anul trecut, mi-a cerut din nou ajutorul pentru a preveni un posibil atentat în timpul Jocurilor Olimpice. I-am ajutat, iar el mi-a mulțumit. Iar o lună mai târziu... am fost arestat la Paris.

Nu am divulgat niciodată un singur mesaj privat în toată istoria noastră.

Telegram transmite date autorităților?
Angajații Telegram nu pot vedea și nu pot citi mesajele utilizatorilor, ceea ce explică de ce nu am divulgat niciodată un singur mesaj privat în toată istoria noastră. Dacă primim o hotărâre judecătorească care indică faptul că un anumit identificator este suspectat într-o anchetă penală, analizăm metadatele, ceea ce permite furnizarea unei adrese IP și a unui număr de telefon. Atât.

Când a fost ultima conversație pe care ați avut-o cu Emmanuel Macron?
Mult timp, îmi trimitea mesaje pe Telegram pe tot felul de subiecte. Ultima dată a fost chiar în ziua în care am făcut declarațiile despre alegerile din România și despre DGSE. Mi-a trimis un mesaj (zâmbește). Nu i-am răspuns.

Și dacă v-ar propune să vă întâlniți?
Aș refuza. Emmanuel Macron nu ia deciziile potrivite. Sunt foarte dezamăgit. Franța devine din ce în ce mai slabă.

Din ce motive?
A înțeles anumite lucruri, dar ar fi putut face mult mai mult. Îmi pusesem mari speranțe în el, avea o viziune autentică. Dar, acum că se apropie sfârșitul celui de-al doilea mandat, constat că nu ia deciziile corecte. Sunt foarte dezamăgit. Franța devine din ce în ce mai slabă. Există o obsesie pentru comunicare, în timp ce adevărata forță nu se afișează, se demonstrează. Realitatea a devenit o iluzie, ca un decor de sat Potemkin.

Totuși, președintele Macron v-a permis să obțineți cetățenia franceză în 2021, în calitate de străin eminent, la fel ca Evan Spiegel, cofondatorul Snap…
Da, ceea ce face ca poziția mea să fie cu atât mai delicată. Admir profund cultura și istoria Franței. Este o onoare să fiu asociat cu Franța. Dar direcția pe care a ales-o președintele mă îngrijorează.

Criticați viziunea sa pe termen lung?
Prosperitatea vine din concurența între idei, între companii, între politici. Iar astăzi, în Franța, această concurență nu este încurajată. Țara își pierde competitivitatea. Este paradoxal, pentru că francezii au un talent unic, o capacitate de a face lucrurile cu echilibru și frumusețe. Ar putea contribui mult mai eficient la economia globală.

Și nu reușesc?
Nu. Mulți dintre cei mai buni talente pleacă. Vedem din ce în ce mai mulți francezi la Dubai, Abu Dhabi, în Statele Unite, la Milano… Este o adevărată „fugă a creierelor”.

De ce ați ales Dubaiul și nu Parisul?
Am ales Dubaiul pentru că pot conduce de acolo o companie globală mult mai eficient. Spre deosebire de Franța, unde birocrația este apăsătoare, Dubai oferă un mediu agil. Procedurile sunt automatizate, susținute de inteligența artificială, și aproape totul se face online. Chiar și justiția este mai rapidă. În Franța, o simplă anchetă fiscală poate îngheța conturile unei companii timp de ani de zile, până o sufocă, chiar dacă ulterior este exonerată. Acest tip de rigiditate ucide spiritul antreprenorial.

Și de ce nu Statele Unite?

Unul dintre principalele motive este presiunea pe care guvernul american o poate exercita, în special asupra companiilor din domeniul tehnologic.
Desigur, Statele Unite nu sunt singura țară care vrea să controleze platformele. Dar am fost deja supus presiunilor din partea FBI. În plus, în SUA există o procedură legală care permite guvernului să oblige un inginer să instaleze o „ușă din spate” într-un software, fără a avea dreptul să avertizeze pe cineva, nici măcar pe angajatorul său. Acest mecanism se numește „gag order” (ordin de interdicție). Dacă un inginer dezvăluie asta șefului său, riscă să ajungă la închisoare. Acest tip de lege oferă guvernului posibilitatea de a transforma, în mod legal, propriii tăi angajați în spioni – fără ca tu să știi.
Și a mai fost și acel incident de la San Francisco – singura dată când am fost agresat fizic. Nu am uitat niciodată acel episod.

Să revenim la Franța: nu există niciun politician care să vă inspire încredere?
Politicienii dau dovadă, prea des, de lipsă de curaj. Caută mereu țapi ispășitori pentru a explica de ce au eșuat. În Franța, o țară în care locuitorii sunt foarte exigenți și înclinați spre plângeri, această atitudine nu face decât să înrăutățească lucrurile. În loc să le vorbească cetățenilor ca unor adulți și să le spună: „Totul depinde de noi. Ne vom sufleca mânecile și vom munci”, preferă să arate cu degetul spre Trump și tarifele sale vamale, spre giganții tech, spre imigranți… În funcție de partidul care vorbește, vinovatul își schimbă numele.

Dacă amânăm prea mult reformele necesare, ajungem să trăim un colaps.

E prea târziu pentru a reforma Franța?
Dacă educi una sau două generații într-o anumită mentalitate, apoi e nevoie de decenii pentru a o schimba. Dacă tot continuăm să pierdem timp, riscul crește ca țara să fie nevoită să treacă prin schimbări extrem de dure. Exact cum s-a întâmplat în Uniunea Sovietică în anii 1990 – colaps economic, anarhie, criminalitate, abuz de droguri. Apoi, Rusia a ieșit din acea criză cu un sector privat dinamic și o creștere economică puternică. Dar, cincisprezece ani mai târziu, totul s-a degradat din alte motive.
Dacă amâni prea mult reformele necesare, ajungi inevitabil la prăbușire. Francezii nu realizează că libertatea și prosperitatea nu sunt un dat.

Credeți că sunteți urmărit zilnic?
Când trăiam în Rusia, recunoșteam agenții care mă urmăreau, chiar și în metrou. Astăzi, nici nu mă mai gândesc la asta. Xavier Niel, cu care obișnuiam să mă plimb prin Paris, mi-a spus odată în glumă: „Cu toate serviciile secrete din diverse țări care te urmăresc, nici n-ai nevoie de pază privată. Sunt peste tot, chiar și pe acoperișuri, acolo, privind la tine!”

Credeți în Dumnezeu?
Cred că în această viață există mai mult decât materia. Există o dimensiune invizibilă pe care uneori o simți foarte intens, fără să-i poți da un nume. Am fost botezat creștin, dar m-am interesat mult și de tradițiile orientale, precum taoismul sau budismul. Am practicat mult timp meditația și yoga. Pentru mine, toate religiile încearcă să exprime aceeași adevăr fundamentală, fiecare în limbajul său cultural. Nu vreau să mă limitez la o singură cale.

Unii spun că trăim într-o simulare orchestrata de extratereștri…
Este posibil. Civilizațiile au căutat mereu să explice lumea invizibilă cu instrumentele epocii lor. În trecut, era vorba de reîncarnare, spirite. Astăzi, cu tehnologia, se vorbește despre simulare. Este doar un mod contemporan de a exprima un mister vechi. Peste o sută de ani, vom folosi alte metafore. Poate chiar mai puternice.

Tehnologia, atât de puternică, poluează și ea… și totuși sunteți obsedat de proliferarea microplasticelor…
Aceste particule, omniprezente în apă, aer și hrană, ar putea pe termen lung să afecteze civilizația noastră în mod insidios, asemănător modului în care plumbul a slăbit sănătatea romanilor. Istoria își amintește de imperiul lor, dar nu uită rolul plumbului – în țevile și ustensilele lor – care a slăbit generații întregi. Astăzi observăm o scădere rapidă a concentrației de spermatozoizi la bărbați în multe regiuni ale lumii, parțial din cauza plasticelor. Dacă continuăm să ignorăm acești poluanți invizibili, punem în pericol nu doar sănătatea individuală, ci și supraviețuirea noastră.

Adevăratul pericol este uniformitatea. Lumea devine prea omogenă.

Vorbiți italiană?
De fiecare dată când aud pe cineva vorbind italiană, mă emoționează. Îmi amintește de anii mei de școală la Torino, unde tatăl meu a predat ca profesor de filologie clasică, când aveam între 4 și 8 ani. O profesoară din Calabria era deosebit de bună cu mine. Ceilalți râdeau puțin: „micul comunist”, „copilul sovietic”… Italienii din nord erau uneori puțin aroganți, nu prea primitori cu sudicii sau cu străinii. Dar marea majoritate erau foarte calzi.

Credeți încă în democrație, care nu a fost niciodată atât de amenințată?
Atâta vreme cât viziuni diferite se pot confrunta și poporul poate alege, democrația rămâne un sistem bun. Unii cred că alte sisteme pot funcționa – o monarhie luminată, de exemplu –, dar ce se întâmplă dacă succesorul este incompetent? Adevăratul pericol este uniformitatea. Lumea devine prea omogenă. Peste tot aceleași produse, aceleași culturi… Această standardizare ne face vulnerabili. Trebuie să păstrăm diversitatea sistemelor, a ideilor, a abordărilor.

Alte stiri din Externe

Ultima oră