Norvegia, Spania și Irlanda recunosc existența unui stat palestinian

22 Mai 2024
Norvegia, Spania și Irlanda recunosc existența unui stat palestinian

Ministerul israelian de Externe a anunțat miercuri rechemarea „pentru consultări” a ambasadorilor săi în Irlanda și Norvegia, în urma deciziei acestora de a recunoaște un stat Palestinian, scrie Le Figaro

În mijlocul războiului din Fâșia Gaza dintre mișcarea islamistă Hamas și Israel, mai multe țări europene au anunțat miercuri o inițiativă care vizează recunoașterea statului Palestinei, un proiect deja criticat de autoritățile israeliene.

Norvegia și Spania vor recunoaște existența unui stat palestinian începând cu 28 mai. Irlanda a anunțat miercuri, împreună cu celelalte două capitale europene, recunoașterea unui stat palestinian, considerând-o „singura cale credibilă către pace și securitate pentru Israel și Palestina”

„Astăzi, Irlanda, Norvegia și Spania anunță că recunoaștem statul Palestina”, a declarat șeful guvernului centrist Simon Harris în timpul unei conferințe de presă.

„Fiecare dintre noi va lua acum măsurile necesare pentru a pune în aplicare această decizie”, a adăugat el, salutând o „zi istorică și importantă pentru Irlanda și pentru Palestina”. La fel ca Norvegia și Spania, Irlanda va recunoaște un stat palestinian din 28 mai, a declarat ministrul de externe Michael Martin.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a publicat în martie o declarație comună cu șefii de guvern ai Irlandei, Sloveniei și Maltei în care aceste țări și-au exprimat dorința de a recunoaște un astfel de stat.

Un înalt oficial Hamas a declarat miercuri că „rezistența curajoasă” palestiniană a dus la recunoașterea statului Palestina de către trei țări. „Aceste recunoașteri succesive sunt rezultatul direct al acestei rezistențe curajoase și al perseverenței istorice a poporului palestinian, credem că acesta este un punct de cotitură în poziția internațională în problema palestiniană”, a declarat Bassem Naïm, membru al biroului politic al mișcării islamiste palestiniene.

Recunoașterea statului Palestina de către trei țări constituie un moment „istoric” , a declarat miercuri Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP), considerând-o „calea către stabilitate, securitate și pace în regiune” . Acestea sunt „momente istorice în care lumea liberă triumfă (...) după lungi decenii de luptă națională palestiniană, suferință, durere, rasism, crimă, opresiune, abuz și distrugere la care a fost supus poporul palestinian ”, Hussein al. -Sheikh, secretarul general al comitetului executiv al OLP, a declarat pe rețeaua de socializare X.

"Recompensă"

Ministerul israelian de Externe a publicat marți seară un mesaj video către Dublin pe rețeaua de socializare X în care avertizează că „recunoașterea unui stat palestinian riscă să te transforme într-un pion în mâinile Iranului” și al Hamas. Iar Israelul și-a chemat miercuri ambasadorii din Irlanda și Norvegia „pentru consultări”.

Pentru Israel, planurile de a recunoaște un stat palestinian fără o soluție negociată constituie o „recompensă” pentru Hamas, o mișcare islamistă palestiniană susținută de Iran, pentru atacul din 7 octombrie din Fâșia Gaza către teritoriul israelian.

Războiul a fost declanșat de acest atac care a dus la moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui număr AFP bazat pe cifre oficiale israeliene. Din cele 252 de persoane luate ca ostatici la 7 octombrie, 124 sunt încă reținute în Gaza, inclusiv 37 morți, conform armatei. Israelul a promis că va distruge Hamas și a lansat o ofensivă devastatoare în Fâșia Gaza, care a dus la moartea a cel puțin 35.647 de persoane, majoritatea civili, potrivit datelor de la Ministerul Sănătății al guvernului palestinian.

Spitale sub amenințare

Miercuri au fost efectuate atacuri aeriene israeliene în Fâșia Gaza, în special în Rafah (sud), Jabalia, Zeitoun și orașul Gaza (nord), potrivit martorilor. Miercuri devreme, o echipă AFP a raportat și foc de artilerie în și în jurul lui Rafah (sud), un oraș suprapopulat în care anumite sectoare au fost scena operațiunilor terestre de la începutul lunii, în ciuda opoziției comunității internaționale. 

Înainte de incursiunea sa la sol, armata israeliană a ordonat evacuări masive din Rafah, unde a spus că vrea să distrugă ultimele batalioane ale Hamas, rețeaua sa de tuneluri și să salveze ostaticii. Zece persoane au fost ucise și mai multe au fost rănite în Al-Zawaida (centru) în timpul grevelor de noapte, potrivit Spitalului Martirilor Al-Aqsa. Apărarea Civilă din Gaza a mai spus că șase cadavre au fost scoase din dărâmăturile unei case lovite de bombardamentul israelian din Jabalia. Încă în nordul teritoriului, funcționarea celor două spitale aflate încă în funcțiune, ambele situate în apropierea taberei Jabalia, este acum amenințată de reapariția luptelor dintre armata israeliană și luptătorii Hamas.

„Niveluri catastrofale ale foametei”

De când Israelul a preluat controlul părții palestiniene a punctului de trecere a graniței Rafah cu Egiptul, pe 7 mai, livrarea de ajutor umanitar sa oprit practic, în special combustibil, esențial pentru spitale și logistica umanitară. Potrivit ONU, 1,1 milioane de oameni de pe teritoriul palestinian se confruntă cu „niveluri catastrofale de foame” . Agenția ONU responsabilă pentru refugiații palestinieni, Unrwa, a anunțat că își va suspenda distribuțiile de alimente în Rafah „din cauza lipsei de provizii și a insecurității” .

Confruntate cu restricțiile severe impuse ajutoarelor pe cale terestră, Statele Unite au anunțat în martie înființarea unui port temporar în Gaza, inițiativă considerată insuficientă de ONU, ONG-uri și de către înșiși liderii americani. De la preluarea mandatului vineri, aproximativ 569 de tone de ajutor au fost livrate Gaza, potrivit armatei americane. Dar acest ajutor încă nu a fost distribuit populației, a anunțat marți seară Departamentul American de Apărare.

În acest context de război și amenințare cu foamete, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan a declarat luni că a cerut mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului său apărării Yoav Gallant pentru crime precum „înfoametarea deliberată a civililor” , „omucidere intenționată” și „exterminare și/sau omor” .

Alte stiri din Externe

Ultima oră