Scenariu inedit pentru scena politică israeliană, la fel de agitată precum cea din România. Parlamentul de la Ierusalim, Knesset, a votat pentru propria dizolvare miercuri seara, la mai puţin de două luni după ce a fost ales. Urmarea? Alegătorii vor fi din nou chemaţi la urne.
De data aceasta, ziua alegerilor este 17 septembrie, anunţă 7sur7.be.
La încheierea unei dramolete politice care s-a prelungit până la miezul nopţii, într-o tensiune mereu în creştere, Knessetul a votat pentru noi alegeri: 74 de voturi pentru, 45 de voturi contra, la instigarea partidului de dreapta Likud, al premierului Benjamin Netanyahu, care câştigase alegerile la mustaţă.
Este, însă, un eşec al lui Netanyahu, aflat la putere neîntrerupt din 1999 şi de peste 13 ani, punând la socoteală şi un prim mandat.
Viitorul acestei figuri politice care pare imbatabilă este ameninţat de o inculpare de corupţie, care urmează să se afle în centrul campaniei.
Această evoluţie fără precedent rezidă în incapacitatea lui Netanyahu de a forma o coaliţie de guvernământ împreună cu partide de dreapta, clasate în frunte în alegerile legislative de la 9 aprilie.
Netanyahu, în vârstă de 69 de ani, a preferat să provoace noi alegeri decât să-l vadă pe preşedintele Reuven Rivlin dând altuia decât el şansa să formeze o majoritate de guvernământ în Knessetul existent.
Adversarii săi consideră că, în loc să se retragă, s-a îngrijit doar de supravieţuirea sa politică. El se agaţă de post cu scopul de a impune legi care să-l apere de proceduri judiciare, îl acuză ei.
Anunţarea unor noi alegeri are repercursiuni în afara Israelului. Ea ridică problema prezentării de către administraţia lui Donald Trump a planului în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian, aşteptat de luni de zile, comentează 7sur7.be.
Donald Trump, care i-a venit în sprijin lui Netanyahu de când se află la cârma Administraţiei americane, s-a implicat luni în criza politică din Israel şi l-a susţinut din nou pe premierul israelian. Iar ginerele lui Trump, Jared Kushner, a sosit la Ierusalim miercuri seara, în plină agitaţie în Parlament, pentru a discuta despre iniţiative diplomatice.
Netanyahu avea termen-limită miezul nopţii, pentru a forma un Guvern cu o majoritate teoretică de 65 de locuri în Parlament, în urma alegerilor din aprilie. Printre acestea: cinci mandate parlamentare ale partidului laic şi naţionalist Israel Beiteinu şi 16 din partea a două partide ultra-ortodoxe, reprezentând cei circa 10% israelieni ultrareligioşi, care respectă cu stricteţe regulile iudaismului.
Dar Bibi, cum i se mai spune lui Netanyahu, nu a reuşit să depăşească vechiul antagonism între laicii naţionalişti şi ultra-ortodocşi pe o temă spionoasă: excluderea de la serviciul militar de care beneficiază zecile de mii de studenţi de la şcolile talmudice. Şi asta într-o ţară în care şi băieţii şi fetele fac armata, ei câte trei ani, ele câte doi. Şi în care toţi sunt obligaţi să facă armata. Acest regim aparte rezervat ultrareligioşilor este considerat de mulţi drept o nedreptate.
Pe această temă, Netanyahu s-a lovit de un zid, în persoana lui Avigdor Lieberman, liderul Israel Beiteinu, personalitate în rândul miilor de israelieni originari din fosta URSS, fost ministru al Apărării. El nu a vrut să facă parte dintr-un Guvern din care să facă parte cei împotriva excluderii sistematice de la înrolare a ultrareligioşilor.
Netanyahu a încercat o propunere de ultimă oră, dar degeaba. Apoi a izbucnit: "Incredibil, kafkian! Lieberman nu avea nicio intenţie să ajungă la un acord, el dorea doar să cadă Guvernul. Lieberman aparţine de acum stângii", a pufnit premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu.
Netanyahu luptă să îşi scape pielea, căci este ameninţat de inculpare în trei scandaluri de corupţie. El însă susţine că este nevinovat şi nimic altceva decât victima unei vânători de vrăjitoare.
