Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, a fost șocat și uluit de conflictul din Ucraina în lunile înainte de a muri și zdrobit psihologic în ultimii ani de înrăutățirea legăturilor Moscovei cu Kiev, a declarat joi interpretul său, scrie Reuters
Pavel Palazcenko, care a lucrat cu regretatul președinte sovietic timp de 37 de ani și a fost alături de el la numeroase summit-uri dintre SUA și Sovietele, a vorbit cu Gorbaciov în urmă cu câteva săptămâni la telefon și a spus că el și alții au fost uimiți de cât de traumatizat a fost Gorbaciov de evenimentele din Ucraina.
„Nu doar operațiunea (militară specială) care a început pe 24 februarie, ci întreaga evoluție a relațiilor dintre Rusia și Ucraina în ultimii ani a fost cu adevărat o lovitură mare pentru el. L-a zdrobit cu adevărat emoțional și psihologic", a declarat Palazhchenko pentru Reuters într-un interviu.
„Ne-a fost foarte evident, în conversațiile noastre cu el, că a fost șocat și uluit de ceea ce se întâmpla (după ce trupele ruse au intrat în Ucraina în februarie) din tot felul de motive. El credea nu doar în apropierea poporului rus și ucrainean, el credea că acele două națiuni erau amestecate”.
În fotografiile summiturilor din anii 1980 cu președintele american Ronald Reagan, figura cheală și cu mustață a lui Palazhchenko poate fi văzută în repetate rânduri alături de Gorbaciov, aplecându-se pentru a capta și transmite fiecare cuvânt.
Acum, în vârstă de 73 de ani, este bine plasat pentru a cunoaște starea de spirit a regretatului politician în perioada dinaintea morții, după ce l-a văzut în ultimele luni și a fost în legătură cu fiica lui Gorbaciov, Irina.
Gorbaciov, care avea 91 de ani când a murit marți din cauza unei boli nespecificate, avea legături de familie cu Ucraina, a spus Palazhchenko vorbind de la sediul din Moscova al Fundației Gorbaciov unde lucrează și unde Gorbaciov a păstrat un birou dominat de un portret uriaș al regretatei sale soții Raisa al cărei tată era din Ucraina.
În timpul mandatului, Gorbaciov a încercat să țină împreună cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, inclusiv Ucraina, dar a eșuat după ce reformele pe care le-a pus în mișcare i-au încurajat pe mulți dintre ele să ceară independența.
Forțele sovietice au folosit forță letală în unele cazuri în zilele de moarte ale URSS împotriva civililor. Politicienii din Lituania și Letonia și-au amintit cu groază de acele evenimente după moartea lui Gorbaciov, spunând că încă îl învionovățesc pentru vărsarea de sânge.
Palazhcenko a spus că Gorbaciov, despre care a spus că crede în rezolvarea problemelor doar prin mijloace politice, fie nu a știut dinainte despre unele dintre acele episoade sângeroase, fie a autorizat „foarte reticent” utilizarea forței pentru a preveni haosul.
Poziția lui Gorbaciov față de Ucraina era complexă și contradictorie în propria sa minte, a spus Palazhcenko, pentru că regretatul politician încă mai credea în ideea Uniunii Sovietice.
„Desigur, în inima lui, genul de hartă mentală pentru el și pentru majoritatea oamenilor din generația sa politică este încă un fel de țară imaginară care include cea mai mare parte din fosta Uniune Sovietică”, a spus Palazhchenko.
Dar Gorbaciov nu ar fi purtat război pentru a restabili țara, acum dispărută, pe care a prezidat-o în perioada 1985-1991, a sugerat el.
„Bineînțeles că nu-l pot imagina spunând „asta este și voi face orice ca să o impun”. Nu”.
În timp ce Gorbaciov credea că datoria lui era să-i arate lui Putin respect și sprijin, fostul său interpret a spus că a vorbit public atunci când nu a fost de acord cu el, cum ar fi cu privire la tratamentul presei. Dar el luase decizia de a nu „furniza un comentariu curent” asupra Ucrainei, dincolo de aprobarea unei declarații din februarie care solicita încetarea rapidă a ostilităților și soluționarea preocupărilor umanitare.
Relația lui Gorbaciov cu Ucraina a fost uneori dificilă. Kievul l-a interzis în 2016, după ce a declarat pentru ziarul britanic Sunday Times că ar fi acționat în același mod cum a făcut Putin în 2014 în anexarea Crimeei.
„Sunt mereu cu liberul arbitru al poporului și cei mai mulți din Crimeea au vrut să se reunească cu Rusia”, a spus Gorbaciov atunci, referindu-se la rezultatul unui referendum pe care Kievul și Occidentul l-au numit ilegal.
Unii ucraineni îl acuză și pentru mușamalizarea inițială sovietică a dezastrului nuclear de la Chornobîl din 1986.
Deși a recunoscut că unii ruși și oameni din fostul imperiu sovietic au avut opinii extrem de negative despre Gorbaciov pentru tumultul economic și geopolitic care a urmat prăbușirii URSS din 1991, Palazhcenko a susținut că moștenirea lui Gorbaciov era încă substanțială.
El nu numai că a contribuit la încheierea Războiului Rece și a redus riscul unui război nuclear, a spus el, dar a demontat în mod voluntar totalitarismul din Uniunea Sovietică și a oferit Rusiei o șansă pentru libertate și democrație.
„Cred că a rămas optimist în ceea ce privește viitorul Rusiei”, în ciuda faptului că propria sa moștenire a fost „distrucționată” și a ceea ce el a considerat drept „critici nedrepte”, a spus Palazhchenko.
„El credea că oamenii din Rusia sunt oameni foarte talentați și odată ce li se oferă o șansă, poate o a doua șansă, că acel talent... se va dovedi”.
Palazhcenko, care și-a amintit despre summiturile dintre SUA și sovietice din Războiul Rece și a discutat într-o limuzină cu Gorbaciov după discuțiile de la Casa Albă, a spus că el și colegii săi se confruntă acum cu sarcina de a examina hârtiile și cărțile lui Gorbaciov la casa de stat a regretatului politician din afara Moscovei, ca exista o mulțime de materiale care nu fuseseră încă catalogate sistematic în arhiva lui.
Vizibil supărat de criticile aduse lui Gorbaciov de la moartea sa de către unele persoane de pe rețelele de socializare, Palazhcenko a spus că fostul său angajator credea că istoria îl va judeca pe drept.
„Îi plăcea să spună că istoria este o doamnă volubilă. Cred că a crezut și că se aștepta ca verdictul final să fie pozitiv pentru el”.
