Senatoarea din România a apărut în sondaje unde urcă pe locul trei. Ea s-a remarcat aratând publicului hărți care extind România în Bulgaria, Moldova sau Ungaria, o cerere naționalistă care își are originea în perioada interbelică, scrie un reportaj Le Figaro
'Oamenii legii ucraineni atacă preoții români! Unde este guvernul la București? Zelensky, ticălosule, lasă-i pe români în pace! Ciolacu, împrumuți bani acestor nenorociți de ucraineni? Trădătoryule! Îți vinzi neamul, minți poporul român la televiziune, manipulezi opinia publică, mincinosule! Pervers! Iuda! Ucraineni, nu vă atingeți de români și de credința noastră! NATO, UE, SUA, îi aperi pe nenorociții ăștia? Acești criminali? Nenorociți! Opriți masacrul românilor din Ucraina! Dă-ne înapoi teritoriile noastre!”
Acesta a fost mesajul publicat pe 9 noiembrie pe Facebook de senatorul român Diana Șoșoacă. Evenimentul, politic, dacă nu literar, ar putea părea derizoriu dacă această aleasă din județul Iași nu ar apărea pe locul trei în sondajele pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2024. Cu siguranță, Diana Șoșoacă este încă foarte departe de a se muta în palatul prezidențial Cotroceni din București.
Dar apariția ei în sondaje nu este nesemnificativă întrucât senatorul zguduie scena politică românească, atât în fond, cât și în formă. Vulgară, agresivă, stridentă, jignitoare, demagogică... Nu lipsesc adjectivele pentru a descrie stilul candidatei care folosește ă clasica divizare a poporului împotriva elitelor într-o țară în care social-democrații și liberalii îsi împart între ei puterea prin alegeri de la lovitura de stat care a măturat regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu din 1989.
Diana Șoșoacă nu poate fi însă redusă la acest mesaj populist pentru că ea apără o viziune politică și chiar geopolitică clară care ar putea fi rezumată prin expresia „România first”, precum sloganul lui Trump. Suveranistă în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, visceral anti-americană, se uită la Rusia, pe care o asigură de „neutralitatea” României în contextul războiului din Ucraina, țară de frontieră despre care își imaginează că o implozie ar putea aduce beneficii unei României extinse.
Antivaccin radical
Inițial, senatoarea a fost aleasă în decembrie 2020 pe listele partidului național-conservator AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor) lansat de George Simion în 2019. "Pe spectrul politic francez, AUR ar fi undeva între partidul lui Macron "Renaissance" și partidul "Rassemblement National" al lui Marine Le Pen” spune Florent Parmentier, doctor în științe politice și secretar general al Cevipof (Universitatea Sciences Po Paris/CNRS). Linia sa politică este atât liberală economic, dar în același timp protecționistă, vizând „autosuficiența” României și denunțând rolul multinaționalelor străine. AUR este, în același timp, conservator în problemele societale.
Aparitia Covid-19 este evenimentul care a lansat această mișcare radical opusă măsurilor sanitare luate în timpul pandemiei, pe care le judecă liberticide. Și a fost un adevărat tunet politic când partidul, care nici măcar nu fusese luat în seamă de institutele de votare, a obținut 9% la alegerile legislative din decembrie 2020 și a intrat în Parlament cu 33 de deputați și 14 senatori.
Dar, chiar și pentru parlamentarii AUR, Diana Șoșoacă merge prea departe... La Senat, în februarie 2021, ea a declarat despre vaccinuri: „Femeile sunt ucise și matricea națională a poporului român este distrusă!” La solicitarea unuia dintre colegii săi aparținând aceluiași grup, i s-a întrerupt imediat microfonul. Senatorul explodează pe Facebook, cu majuscule: „ DACĂ TOATA LUMEA VREA SA ASCUUND ADEVĂRUL, NU SUNT PREGATITA SA FAC ACEST COMPROMIS!" Ea nu va face compromisuri. În decembrie 2021, a ajuns să răpească pentru scurt timp un jurnalist de la postul italian Rai 1 după un interviu aprins pe tema pandemiei... Chiar și astăzi, cu consistență metodică, publică în fiecare săptămână pe rețelele de socializare mesaje care ar trebui să demonstreze că vaccinurile s-au dovedit a fi fatale.
Partidul AUR o sancționeaza. În februarie 2021, la mai puțin de trei luni de la începerea mandatului, a fost exclusă din grupul ei parlamentar. Câteva luni mai târziu, aceasta a intrat într-un nou partid cu un nume evocator: „S.O.S. România”. Trei litere care sunt și primele trei ale numelui său de familie. În acest cadru familiar, acum își poate da frâu liber furiei. „Diana Șoșoacă seamănă un pic cu Florian Philippot român”, observă Florent Parmentier. Dar un Florian Philippot al cărui partid Les Patriotes ar fi reușit să scoată oamenii din partidele consacrate...
Alegerile prezidențiale din România
Un sondaj în perioada 20-27 noiembrie 2023 arată ca ea ar urma să obțină astfel 14,4% din voturi la alegerile prezidențiale, chiar înaintea lui George Simion (14%), dar în spatele candidatului social-democrat al PSD, Marcel Ciolacu (20,8%). Actualul prim-ministru român ar urma să fie în urma candidatului independent Mircea Geoană (26,2%), actual secretar general adjunct al NATO, fost ministru de Externe și fost șef al Partidului Social Democrat Român. Fostă figură de stânga, favoritul alegerilor prezidențiale s-a repozitionat astăzi pe scena politică românească, până în punctul de a îl face să scadă în sondaje pe candidatul dreptei tradiționale, Nicolae Ciucă (12,1%), fost premier, actual președinte al Senatul și șeful Partidului Național Liberal (PNL).
Într-o configurație electorală care seamănă cu cea a altor țări europene, scena politică românească, anterior echilibrată între stânga și dreapta, se regăsește cu o ofertă centristă care îmbină opoziția față de o dreaptă națională, aici cu două Capete. „Ca AUR sau S.O.S.România să fie în turul doi este posibil”, estimează Florent Parmentier. În această etapă însă, în proiecțiile turului doi, Mircea Geoană își zdrobește toți concurenții cu 60 la 70% din voturi. Să precizăm că Diana Șoșoacă nu a fost încă testată în sondaje, dar nu va dura mult...
Vestitorul „României Mari”
Mai presus de toate, pentru cercetătorul asociat Centrului HEC de Geopolitică, alegerile prezidențiale nu sunt singurele alegeri de observat. Pentru că se profilează și alegerile legislative din martie 2025. În sondajele din 27 noiembrie, AUR-ul lui Georges Simion (19,5%) este cu mult înaintea S.O.S al Dianei Sosoacă (5,2%). Dar, împreuna (24,7%), ei sunt la egalitate cu dreapta și sunt cu doar cinci puncte în urma partidului social-democrat (30,2%). Acum, cu aceste trei blocuri, jocurile sunt deschise.
Un lucru este însă cert, dinamica pe care o poartă Diana Sosoacă este puternică. La începutul anului, ea a fost creditată cu doar 1% din voturi la alegerile prezidențiale, față de aproape 20% în prezent. Campania sa, departe de media tradițională, este desfășurată pe rețelele de socializare. „Spune ce crede omul de rând: că „politicienii l-au uitat” și că „se simte dezamăgit și abandonat”, a explicat sociologul Gelu Duminica într-un articol la Radio Europa Liberă, unde Diana Șoșoacă, foarte atașată de credința ei ortodoxă, a făcut acest rezumat al politicii sale: „Strategia mea pentru viitor este stabilită de Dumnezeu, așa cum a fost întotdeauna pana acum. Constă în recucerirea suveranității și independenței României, și asigurarea unui nivel de trai decent pentru români prin încurajarea economiei naționale”.
Acest rezumat, pe de altă parte, ascunde o parte importantă a caracterului său politic. Pentru că Diana Șoșoacă este și o înflăcărată apărătoare a proiectului naționalist al „României Mari”, referire la granițele Regatului României lărgite la primului Război Mondial prin tratatele de la Saint-Germain-en-Laye din 1919 și de la Trianon din 1920, și care va dura sub această formă până în 1940.
În comparație cu România actuală, „România Mare” include Moldova (cu excepția regiunii pro-ruse și de facto independente a Transnistriei), Regiunile ucrainene Bucovina (în Nord, în Carpați) și Basarabia (cu vedere la Marea Neagră), precum și regiunea bulgară a Dobrogei de Sud (numită „Cadrilater”) adaugă aproximativ 50.000 km2 în plus României Mari" în timp ce în prezent România acoperă aproximativ 240.000 km2, „
„Acest proiect nu a fost niciodată uitat complet, dar, după Ceaușescu, România a fost una dintre cele mai izolate și mai întârziate țări din Europa. Ideea generală a fost să adere cât mai repede la Uniunea Europeană și NATO și, prin urmare, să evite să intre în dificultate prin promovarea naționalismului pronunțat”, spune Florent Parmentier. Câteva partide de extremă dreapta au apărat un astfel de naționalism - precum Partidul România Mare - dar nu au reușit niciodată în alegeri. Am găsit urme ale acestuia în partidele tradiționale, precum președintele de dreapta Traian Băsescu (2004-2014) care a apărat deschis unirea Moldovei cu România și care luase și cetățenia moldovenească (care de atunci a fost i-a retrasă), subliniază secretarul general al Cevipof. Pentru Florent Parmentier, care amintește că moldovenii vorbesc românește și împărtășesc în general o cultură comună cu românii, „ar fi ca și cum Franța ar continua să revendice suveranitatea Valoniei și a Luxemburgului”.
AUR, fostul partid al Dianei Sosoacă, apără și el ideea unei României mai mari, dar mai slab. „AUR nu are nicio intenție să intre în război împotriva Moldovei, Bulgariei sau Ucrainei, ceea ce nu îl împiedică să afirme că actualele frontiere nu sunt cele potrivite”, rezumă Florent Parmentier. Dar S.O.S.România merge mai departe. În martie 2023, senatoarea a depus un proiect de lege prin care revendică suveranitatea României asupra regiunilor ucrainene Bucovina, Herta, Bugeac, Marmația și Insula Șerpilor”. Kievul impune imediat sancțiuni împotriva Dianei Sosoacă. Pe 10 octombrie 2023, senatorul a apărut chiar în Parlamentul României ținând o hartă a „României Mari” ale cărei granițe le depășesc chiar pe cele ale Regatului României între 1919 și 1940. Ea include nu numai Moldova, teritoriile ucrainene și sudul bulgar al Dobrogei deja menționat, dar în plus Transnistria moldovenească de facto pro-rusă și mai ales regiunea maghiară Tisa (delimitată de râul omonim din estul Ungariei)!
Pe 4 noiembrie 2023, cu ocazia „Zilei Unității Naționale”, mare sărbătoare patriotică rusă, Diana Șoșoacă, care a fost ales „politicianul anului în România” de către agenția rusă de presă Sputnik în 2021, merge la o petrecere la ambasada Rusiei la București, declanșând o controversă. „La această recepție oficială au participat multe țări din BRICS . M-am întâlnit cu ambasadorul chinez. Fiecare dintre participanți vede interesul propriei țări. Au doar pasiune pentru propriul lor stat”, s-a apărat senatorarea, adăugând că Ucraina a pierdut deja războiul. Și a adăugat: „Rusia va avea în curând o graniță directă cu România. Nu știu dacă este fericit sau nefericit. Aceasta nu este problema noastră. Trebuie să ne întărim, altfel vom fi dominați. Suntem sclavi ai Statelor Unite. Nici măcar UE nu înțelege că este înrobită de Washington”.
„Pariază pe Rusia învingatoare”
„Diana Șoșoacă este una dintre cele care pariază că Rusia va câștiga”, rezumă Florent Parmentier pentru care discursul senatorului român rezonează ci discursul lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus cu poziții extreme azi pe problema ucraineană, care a cerut deseori să împartă vestul Ucrainei cu Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Aceasta regiune unde trăiesc încă minorități semnificative în aceste trei țări a fost cândva parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. Pentru Medvedev, Rusia avea, desigur, să recupereze imensa majoritate a țării, care înainte de 1917 era marginea de vest al Imperiului Rus. Acest discurs geopolitic este astăzi în mare parte minoritar în România, unde opinia față de Rusia s-a deteriorat, dimpotrivă, foarte mult de la invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022.
Dar acest progres al Dianei Șoșoacă în sondaje amintește de alte tensiuni apărute în Europa Centrală. Astfel, Ungaria lui Viktor Orban, țara europeană cea mai apropiată de Vladimir Putin de la începutul războiului, denunță în mod regulat discriminarea față de minoritățile maghiare din Ucraina unde distribuie multe pașapoarte maghiare. Făcând o schimbare diplomatică completă, Slovacia a ales recent un prim ministru neclasificabil din punct de vedere politic, Robert Fico, ale cărui poziții sunt apropiate de cele ale Moscovei. În Polonia, unul dintre cei mai activi aliați ai Kievului de la începutul războiului, populația este îngrijorată de importul de produse ucrainene ieftine (în special agricole), ceea ce a dus la blocarea frontierei și a determinat Varșovia să suspende pentru scurt timp ajutorul său militar pentru Ucraina. În timp ce situația militară se deteriorează pentru Kiev de-a lungul liniei frontului, apariția politică a Dianei Sosoacă în România pare mai semnificativă decât ceea ce ar putea sugera la prima vedere excesele ei zilnice.
