Până acum, premierul olandez Rutte a fost considerat candidat pentru postul de secretar general al NATO. Acum candidează și președintele României Klaus Johannis. Nu are nicio șansă. Dar cererea întârzie o decizie, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ)
Candidatura președintelui României Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO a fost întâmpinată cu critici în cercurile largi în cadrul alianței. „El divizeaza alianța într-un moment în care nu ne putem permite asta”, a declarat un diplomat pentru FAZ. Iohannis a anunțat, marți seară, la București, la o conferință de presă special convocată, că aplică pentru birou.
„România este un pilon al stabilității și securității în regiune și este timpul să ne asumăm o responsabilitate și mai mare în cadrul conducerii euro-atlantice”, a mai spus șeful statului român pe X. El a subliniat, de asemenea, că România, în calitate de țară care se învecinează cu Marea Neagră și în imediata apropiere a Ucrainei, are o înțelegere profundă a situației de securitate din regiune.
De la Bruxelles s-a spus că Johannis nu are „nicio șansă” după ce Statele Unite, Germania, Franța și Marea Britanie și-au acordat deja sprijinul în spatele actualului prim-ministru olandez Mark Rutte în urmă cu trei săptămâni. Românul și-a lansat candidatura intern în același timp cu Rutte dar diplomații sperau că o va retrage rapid. Două treimi din cele 32 de state membre și-au semnalat sprijinul pentru Rutte. Iohannis, în schimb, poate curta țările de pe flancul estic care nu și-au luat încă un angajament și și-ar dori un candidat din rândurile lor.
„O persoană care disprețuiește România”
Pe lângă Bulgaria, Rutte este considerată nepopular în Ungaria și Turcia, printre altele. Săptămâna trecută, guvernul ungar și-a făcut publică opoziția față de politicianul liberal de dreapta, care era cunoscut de mult timp pe plan intern. „Desigur că nu putem sprijini alegerea unui om ca secretar general al NATO care a vrut anterior să îngenuncheze Ungaria”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjártó. În disputa privind o lege maghiară care are scopul de a „proteja” tinerii de homosexualitate, Rutte a spus în iunie 2021: „Obiectivul pe termen lung este să îngenuncheze Ungaria în această problemă”.
În Bulgaria și România, oamenii nu au uitat, printre altele, rezistența olandeză la cererea ambelor țări de aderare la spațiul Schengen. În Bulgaria, de exemplu, a fost considerat revoltător faptul că Olanda, cu puternica sa mafie a drogurilor, a acuzat statul balcanic de lipsă de succes în lupta împotriva crimei organizate. Fostul președinte român Traian Băsescu și-a susținut recent cu ostentație succesorul spunând că este de mare importanță ca Rutte să devină secretar general al Alianței.
Nu contează dacă Iohannis urmărește acest scop în calitate de președinte al României sau prin propria candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței, a declarat recent Băsescu unui post de televiziune din România. Rutte este „o persoană care disprețuiește România” și este ostil față de țară. Starea de spirit este similară în Bulgaria și Turcia.
La București se știe de cel puțin doi ani că Iohannis se străduiește pentru o poziție internațională înaltă. Al doilea mandat de șef al statului expiră în câteva luni. Conform constituției României, nu are voie să se străduiască pentru o treime. Alegerile prezidențiale vor avea loc în septembrie. Potrivit rapoartelor, Johannis a sperat să obțină o poziție înaltă în UE anul trecut.
În NATO, Rutte este considerat în continuare favoritul pentru postul de secretar general, dar mutarea lui Johannis nu i-a ușurat cererea. Postul de secretar general al NATO va deveni vacant la 1 octombrie, când contractul lui Jens Stoltenberg se încheie după zece ani de mandat. Succesiunea poate fi decisă doar prin consens. Washingtonul solicită o decizie înainte de alegerile europene din iunie și înainte de reuniunea aniversară a Alianței de la Washington din iulie. Cu toate acestea, situația este acum atât de complicată încât pare greu de imaginat.
