Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, laudă într-un interviu acordat La Vanguardia acordurile militare și de securitate semnate de Spania cu Ucraina: „Este un ajutor foarte important”
Dacă în urmă cu un an aliații Ucrainei așteptau cu nerăbdare să sosească vremea bună și, odată cu ea, contraofensiva armatei lor, anul acesta perspectivele sunt altele, mai rele. Întrebarea este acum dacă Ucraina va putea inversa tendința din ultimele luni, în care Rusia și-a recâștigat poziții de-a lungul întregii linii a frontului, inclusiv enclave pentru care Kievul a luptat atât de mult în urmă cu doar un an. „Războaiele sunt, prin definiție, imprevizibile”, dar „trebuie să fim pregătiți pentru mai multe atacuri și pentru ca rușii să continue să câștige teren”, chiar dacă trebuie să plătească un preț mare în vieți umane și echipamente, admite secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Dar „Ucraina trebuie să câstige” și, în această fază a războiului, aliații trebuie să ia decizii care să îi permită să-și exercite dreptul la autoapărare, apără el într-un interviu acordat La Vanguardia cu câteva săptămâni înainte de summit-ul celei de-a 75-a aniversări a Alianţei care va avea loc la Washington.
- Războiul se schimbă. Frontul s-a apropiat de graniță și atât tu, cât și Volodymyr Zelensky ați cerut ridicarea restricțiilor pe care unele țări le impun cu privire la utilizarea armelor lor. Franța este acum de acord și Germania este deschisă la idee, dar SUA, care este de unde provin majoritatea armelor trimise în Ucraina, nu s-au clintit.
Vorbim de decizii naționale. Unii aliați nu au impus restricții sau sancțiuni, alții au impus. Nu trebuie să uităm că acesta este un război de agresiune. Rusia a invadat Ucraina cu o încălcare flagrantă a dreptului internațional și, potrivit acesteia, ucrainenii au dreptul să se apere. Asta înseamnă lovirea unor ținte militare legitime în Rusia. După cum se vede la Harkov, unde au loc cele mai intense lupte, linia frontului și linia frontierei sunt practic aceleași. Dacă rușii au libertate deplină să adune trupe și să atace de pe teritoriul lor, dar ucrainenii nu pot răspunde, este foarte greu să-și exercite autoapărarea.
Deciziile unui aliat îi afectează pe ceilalți, este important să se coordoneze
- Nu vedeți un risc de escaladare dacă se face acest pas?
Dreptul la autoapărare este consacrat în Carta Națiunilor Unite. Cum o poți exercita fără a ataca locurile din care sunt lansate acele atacuri? Unii aliați nu au impus niciodată restricții, cum ar fi Marea Britanie cu rachete de croazieră, așa că este ceva ce se întâmplă deja. Într-un război nu există decizii care să nu implice riscuri, dar cea mai mare dintre toate ar fi dacă Vladimir Putin ar învinge. Ar fi o situație foarte periculoasă pentru Ucraina și pentru noi. Kievul are dreptul să se apere și noi, așa cum facem, să-i ajutăm să-și exercite acest drept, inclusiv prin atacuri asupra țintelor militare legitime din interiorul Rusiei.
- Spania tocmai a semnat mai multe acorduri de securitate și de transport de arme către Ucraina.
Sunt decizii foarte importante. De la începutul războiului, Spania și președintele Pedro Sánchez au fost foarte clari în sprijinul acordat Ucrainei. Salut acordul de securitate dintre Spania și Ucraina, precum și anunțul unui ajutor de 1 miliard de euro care include rachete Patriot și tancuri de luptă Leopard. Sunt echipe foarte importante și demonstrează rolul cheie pe care îl joacă Spania în sprijinirea Ucrainei.
- Aprobarea sa a fost controversată în cadrul coaliției. Sumar ar fi vrut ca decizia să fie dezbătută în Parlament.
Sunt proceduri naționale și nu este rolul meu să dau sfaturi, există multe diferențe între țări în ceea ce privește modul în care sunt decise. Dar contribuțiile Spaniei de la începutul războiului au fost foarte importante și fac parte din efortul comun al aliaților.
- Putin a spus că ridicarea acestor restricții ar putea avea „consecințe grave”, a evidențiat „țările mici, dens populate” și a recurs la atacuri personale care sugerează că ești tulburat mental. Este un semn al prejudiciului pe care l-ar produce o astfel de decizie?
De la începutul războiului, președintele Putin ne-a amenințat si încearcă să ne intimideze să nu sprijinim Ucraina. Nu a reușit. La început, el a spus că orice fel de sprijin pentru Ucraina ar avea consecințe grave. De atunci, am oferit un nivel de sprijin fără precedent și unii aliați nu au impus nicio restricție privind utilizarea ajutorului lor.
- De când a început războiul, NATO a depășit în mod constant limitele pe care le-a impus tipului de ajutor pe care îl poate trimite fără a duce la escaladare. Poate fi câștigat un război cu o abordare progresivă?
Va fi timp pentru a studia, a lua lecții și a analiza războiul. Acum important este să mobilizăm sprijin pentru Ucraina. Războiul a evoluat. La început a fost foarte important să le oferim arme antitanc ușoare, cum ar fi Javenlin, pentru a opri războiul și vehiculele înarmate care încercau să cuprindă Kievul. Atunci a fost necesar să le furnizăm artilerie mai grea și sisteme de apărare aeriană mai avansate... Puteți oricând să discutați dacă nu ar fi putut fi livrat mai devreme, dar cel mai important lucru acum este să ne asigurăm că le dăm armele. Ucraina trebuie să prevaleze cât mai curând posibil.
- Unele țări baltice spun că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina. Emmanuel Macron nu a exclus-o, punând în practică ambiguitatea strategică... Ce părere aveți despre aceste poziții?
Este important ca aliații NATO să se consulte între ei cu privire la toate aceste probleme. Puterea NATO este că un atac asupra unui singur aliat este un atac asupra tuturor, unul pentru toți și toți pentru unul. Dar cealaltă față a monedei este că ceea ce face un aliat îi afectează pe toți ceilalți. Așa că la aceste întrebări trebuie să ne consultăm.
- În ultimele luni, actele de sabotaj presupuse comise de Rusia în Europa, interferența în sistemele de navigație și interogarea frontierelor au crescut. Testează Rusia pragul de răspuns al NATO?
Sunt incidente foarte diferite, dar trebuie să fim capabili să conectăm punctele și să vedem modelul din spatele lor. Au existat arestări în mai multe țări, inclusiv în Marea Britanie, Polonia și Germania; am avut uciderea unui cetățean rus în Spania... Trebuie să fim conștienți de tacticile rusești și să vedem că acestea încearcă să ne submineze unitatea. Trebuie să reacționăm la nivel național, dar și colectiv prin împărtășirea informațiilor. Nu ar trebui să subestimăm disponibilitatea lor de a folosi tactici ascunse. NATO trebuie să fie capabilă să facă față amenințărilor militare, dar și actelor de sabotaj, dezinformare și atacuri cibernetice. Avem nevoie de instrumente diferite și le avem.
- Aceasta include invocarea articolului 5 al apărării colective?
Vedem atacuri hibride sau atacuri cibernetice aproape zilnic, nu putem invoca articolul 5 de fiecare dată când vedem unul. Vom face asta atunci când vom vedea un atac atât de grav, atât de coordonat și cu ramificații atât de mari încât chiar are sens. Dar ne rezervăm privilegiul de a decide exact când se atinge limita articolului V. Nu vom împărtăși niciodată cu potențialii noștri adversari exact când o vom invoca.
- Donald Trump a spus că SUA au nevoie de NATO mai puțin decât Europa pentru că „există un ocean frumos” între cele două continente”. Împărtășiți această viziune?
Desigur, NATO este bună pentru Europa, am contribuit la menținerea păcii pe continent timp de 75 de ani. Dar este bine și pentru SUA. Nicio altă mare putere nu are mai mult de 30 de prieteni și aliați, precum SUA în NATO. Într-o lume cu submarine nucleare, atacuri cibernetice și rachete intercontinentale, un ocean nu este suficient pentru a te proteja. De aceea, menținerea NATO este bună pentru securitatea nu numai a Europei, ci și a Americii de Nord.
