Judecătorul a mai programat o ședinta la 23 septembrie pentru a face publice e-mail-urile. Acest termen poate însemna ca o parte din corespondența electronică a lui Clinton să devină publică înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, programate să aiba loc la 8 noiembrie.
Campania prezidențiala a lui Clinton a fost presărata cu întrebari și suspiciuni la adresa modului în care aceasta s-a comportat pe timpul cât a fost șefa Departamentului de Stat, dând naștere unei anchete din partea FBI-ului care a concluzionat că Hillary a fost "extrem de iresponsabilă" în ceea ce privește folosirea unui server privat pentru a trimite e-mail-uri ce conțineau informații secrete.
Departamentul de Stat al SUA a anunțat prin intermediul purtătorului de cuvânt, Mark Toner, că încă se analizează cele 14.900 de documente și nu se cunoaște cu exactitate câte dintre acestea au caracter personal și câte sunt legate de serviciu. Toner a mai declarat că este neclar câte din e-mail-uri sunt copii ale celor deja prezente în media, dar că, cel mai probabil, sunt multe care înca nu au fost publicate.
Hillary Clinton a declarat, în prima fază, că nu a compromis informații secrete, și că a folosit un server privat pentru că îi convenea mai mult. Mai tarziu însă, după ce părți ale corespondenței au ajuns în presa și scandalul a luat amploare, Clinton și-a cerut scuze spunând ca își asumă toata răspunderea.
Ordinul judecatorului James Boasberg a venit la o zi după ce un site conservator, Judicial Watch, a publicat o serie de e-mail-uri obținute prin intermediul unei senținte judecatorești. Site-ul susține că fragmentele de corespondență relevă cum donatorii fundației Clinton încercau să ajungă la Hillary, pe vremea când aceasta era șefa Departamentului de Stat.
Toner susține că Departamentul de Stat nu consideră "impropriu" ca oficiali din cadrul fundației să ceară a se întalni cu Clinton, argumentând că este normal ca un secretar de Stat sau consilier să aibă parte de astfel de cereri.
Aparent, cele 14.900 de documente ar conține e-mailuri ce nu fac parte din tranșa pe care Hillary Clinton a predat-o Departamentului de Stat, dupa începerea scandalului. Un oficial al guvernului SUA, care a dorit sa rămână anonim, a declarat că acest numar include atât mail-uri personale cat și corespondenta de serviciu, o parte din ele fiind găsite și pe serverele persoanelor cu care Clinton coresponda.
Într-un articol publicat săptămâna trecută, The New York Times susține faptul că Clinton le-a declarat investigatorilor federali că fostul Secretar de Stat, Collin Powell, i-ar fi sugerat folosirea unui server privat pentru corespondența personală. Acesasta conversație ar fi avut loc în primele luni ale mandatului de Secretar de Stat a lui Hillary, susțin cei de la NYT, citând o carte a jurnalistului Joe Carson unde a fost descrisă conversația dintre Clinton și Powell.
Reprezentanții lui Collin Powell au declarat pentru NBC News că acesta nu își aduce aminte să fi purtat o astfel de conversație cu Clinton. Mai mult, Powell susține într-un interviu pentru revista People că deși a informat-o pe Hillary în legatură cu felul în care el folosește corespondența electronică, aceasta deja alesese să foloseasca un cont privat în locul celui guvernamental."Echipa ei a încercat sa dea vina pe mine... Adevarul este că ea folosea un server privat cu un an înainte ca eu sa-i trimit memoul în care i-am descris cum am procedat", a declarat Powell pentru People.
The New York Times mai scrie că reperzentantul republican din statul Utah, Jason Chaffetz, președintele Comitetului Camerei pentru Supraveghere și Reforma Guvernului, a declarat într-un interviu că aproape jumătate din documente au pasaje cenzurate, inclusiv pasaje care nu aveau mandat pentru a fi cenzurate. Acesta a mai adăugat că erau o mulțime de inadvertențe în cele doua copii ale documentelor pe care FBI-ul le-a depus la comisie.
Într-o scrisoare adresată șefului FBI, James Comey, congressmanul Chaffetz a cerut biroului federal să explice bazele legale pe care s-a efectuat cenzura pasajelor și motivul pentru care cele doua copii ale documentelor nu corespund una cu alta. Acesta a mai spus că FBI-ul ar trebui să depuna o versiune desecretizata a raportului, care, mai departe, ar putea fi făcut public.
