Germania ia în considerare adoptarea unei legi care ar interzice politicienilor de extremă dreapta să candideze la alegeri, în cazul în care au fost condamnați pentru infracțiuni legate de extremism. Inițiativa, propusă de partidele aflate în negocieri pentru formarea unei coaliții – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD) – vizează consolidarea democrației și combaterea incitării la ură. Reforma ar putea afecta membri ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD), catalogat de serviciile de securitate germane drept o formațiune extremistă, scrie The Telegraph,
Un proiect de acord urmărește să se asigure că extremiștii condamnați din partide precum AfD nu pot participa la alegeri
Politicienii de extremă dreapta din Germania ar putea fi interziși de la a candida la funcții publice, conform unor planuri ale viitorului guvern, reflectând o decizie similară luată în Franța pentru a o împiedica pe Marine Le Pen să candideze la președinție.
Partidul de centru-dreapta Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD), aflate în negocieri pentru formarea unei coaliții, au propus o lege care ar bloca persoanele cu multiple condamnări pentru extremism să participe la alegeri.
„Pentru a întări rezistența democrației noastre, retragem dreptul pasiv de vot [dreptul de a candida la alegeri] în cazurile de condamnări multiple pentru incitare la ură”, se arată într-un extras din proiectul de acord al celor două partide, conform ziarului german Die Welt.
Publicația adaugă că reforma, care ar putea interzice extremiștilor condamnați din partide precum Alternativa pentru Germania (AfD), face parte dintr-un efort mai amplu de a combate „terorismul, antisemitismul, ura și incitarea la ură”.
Această decizie vine după ce Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională din Franța, a fost exclusă din politică pentru cinci ani, după ce un tribunal a condamnat-o pentru deturnarea fondurilor UE.
Verdictul, care include și o amendă de 100.000 € și o sentință de închisoare cu suspendare, chiar daca nu este definitiv, o va împiedica pe Le Pen să candideze la alegerile prezidențiale din 2027 – scrutin pe care ar fi avut șanse să-l câștige.
Această situație a alimentat speculații în presa germană cu privire la efectele reformei asupra unor membri de rang înalt ai AfD, care a obținut locul doi în alegerile din februarie.
Björn Höcke, un membru important al AfD din landul Turingia, este unul dintre politicienii care ar putea fi interziși din prim-planul politicii dacă noile reforme vor intra în vigoare.
Höcke, care ar urma să candideze pentru funcția de președinte al landului Turingia, are condamnări pentru utilizarea unor sloganuri asociate cu naziștii la mitinguri politice.
El este, de asemenea, vizat de acuzații suplimentare pentru incitare la ură, după ce a făcut referiri la o „boală mentală în rândul imigranților” într-o postare pe rețelele sociale, referindu-se la extremiștii care comit atacuri teroriste.
Procesul pentru această acuzație urmează să înceapă anul acesta, iar dacă va fi condamnat, Höcke ar putea fi afectat de noile reforme, a relatat ziarul Bild săptămâna aceasta.
AfD a obținut un scor record de 20% la alegerile din februarie, după o campanie axată pe opoziția față de imigrația în masă și criminalitatea străinilor.
Sprijinul pentru partid a fost impulsionat de o serie de atacuri teroriste comise de străini, inclusiv de solicitanți de azil respinși, în timpul campaniei electorale.
AfD a crescut cu aproape trei puncte procentuale în sondaje după alegerile generale.
The Telegraph a dezvăluit luna aceasta că autoritățile germane suspectează că unele dintre aceste atacuri ar fi fost orchestrate de Rusia pentru a crește sprijinul pentru AfD, un partid favorabil Moscovei.
Săptămâna aceasta, un sondaj din Germania a arătat că AfD este la doar un punct procentual în urma CDU, fiind estimat să obțină 24% din voturi la viitoarele alegeri federale.
AfD respinge eticheta de extremă dreapta și susține că doar reflectă opiniile germanilor obișnuiți cu privire la migrație, prețurile la energie și politica externă.
Politicieni de dreapta blocați din funcții publice
Donald Trump, SUA
Curtea Supremă din Colorado a aprobat o inițiativă de a-l descalifica pe fostul președinte american din alegerile din 2024. Decizia s-a bazat pe Secțiunea 3 a celui de-al 14-lea Amendament, care interzice oficialilor actuali și foști să ocupe funcții publice dacă au fost implicați într-o insurecție.Jair Bolsonaro, Brazilia
Fostul președinte brazilian a fost interzis din alegerile prezidențiale timp de opt ani, după ce a fost acuzat că a subminat democrația, susținând că votul electronic este vulnerabil la fraudă.AfD, Germania
Deși a fost al doilea cel mai popular partid la alegerile din luna trecută, AfD a fost exclus din negocierile pentru formarea guvernului, deoarece principalele partide germane au refuzat să colaboreze cu extrema dreaptă.Călin Georgescu, România
A fost interzis de la alegerile prezidențiale din luna mai după ce s-a descoperit că Rusia a fost implicată în crearea a 800 de conturi TikTok care îl susțineau.Diana Șoșoacă, România
În România, Diana Șoșoacă a fost interzisă din politică pentru declarații „contrare valorilor democratice”. Europarlamentara de 49 de ani a fost acuzată de propagandă pro-rusă și declarații antisemite.
Lidera AfD, Alice Weidel, are o relație strânsă cu miliardarul american Elon Musk, care a promovat activ partidul său înainte de alegerile din februarie pe platforma sa de socializare, X.
Însă mai mulți membri de rang înalt ai partidului au fost implicați recent în scandaluri legate de apologia nazismului, inclusiv minimalizarea crimelor de război ale SS și ale Holocaustului.
Partidul este desemnat oficial drept grup extremist suspectat de serviciile de securitate germane și este clasificat formal ca organizație extremistă în unele regiuni ale Germaniei.
