Economia germană suferă în principal din cauza accelerării inflației în urma războiului din Ucraina. Criza energetică „încă urmează să vină pentru economie”, a avertizat vineri ministrul Economiei, Robert Habeck, scrie Le Monde
După Statele Unite, Germania înregistrează o rată de creștere care stârnește îngrijorări. Țara înregistrează într-adevăr o rată de creștere zero în al doilea trimestru al anului 2022, potrivit cifrelor preliminare publicate vineri, 29 iulie.
După o creștere de 0,8% în primul trimestru, principala economie a Europei se luptă într- un „context economic global dificil, cu pandemia Covid-19, lanțurile de aprovizionare perturbate, creșterea prețurilor și războiul din Ucraina” , explică institutul federal de statistică Destatis în un comunicat de presă.
Acest ritm de creștere plasează țara în clasamentul celei mai slabe performanțe economice din zona euro în trimestrul doi, în timp ce toate țările europene sunt afectate de o inflație ridicată (8,9%), și alimentează temerile de recesiune în lunile următoare.
Consecințele crizei energetice „încă urmează să vină pentru economia germană”
Războiul din Ucraina a pus capăt revenirii puternice a economiei germane începută în urmă cu un an, după recesiunea istorică provocată de pandemie din 2020.
În primul rând, inflația prețurilor la energie pe care a provocat-o penalizează în special industria puternică a țării, dependentă de gazul rusesc.
Potrivit unui studiu al Camerei de Comerț și Industrie (DIHK) a țării, 16% dintre companiile industriale au fost forțate să reacționeze la criza energetică prin reducerea producției sau suspendarea, cel puțin parțială, a sectoarelor de activitate.
Mai ieftin de produs și transportat, gazul achiziționat din Rusia a contribuit de zeci de ani la prosperitatea industriei germane, care consumă 30% din gazul ars în Germania. Mai mult de jumătate din gazul importat de țară venea, înainte de războiul din Ucraina, din Rusia. Această pondere a crescut de atunci la 35%.
Criza energetică „încă urmează să vină pentru economia germană” , a avertizat astfel vineri ministrul Economiei, Robert Habeck, anticipând „o iarnă grea” .
De la 1 octombrie germanii își vor vedea în special facturile crescând odată cu decizia guvernului, adoptată joi, de a permite impactul creșterii prețurilor la energie asupra consumatorului.
„O decizie grea, dar necesară”, a comentat ministrul, care a precizat că aceasta ar reprezenta o taxă de „câteva sute de euro în plus pe gospodărie”, pentru care guvernul a promis ajutor.
Creșterea ratei șomajului
La acestea se adaugă impactul asupra economiei germane al politicii Beijingului împotriva Covid-19, care a dus la izolare și închiderea fabricilor în China, cel mai mare partener comercial al țării. Companiile exportatoare, piloni ai modelului german, sunt afectate în special, în special sectorul auto lipsit de componente esențiale.
Serviciile au beneficiat de ridicarea restricțiilor în materie de sănătate, dar revigorarea s-a încheiat în iunie pe fondul unei inflații ridicate care scade puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Din primăvară însă, Berlinul mizează pe o creștere de 2,2% a produsului intern brut (PIB) în acest an, față de 1,9% conform prognozei din iunie a Băncii Federale (Bundesbank). Dar o oprire a livrărilor de gaze rusești către Europa ar reduce valoarea PIB-ului Germaniei cu 1,5% în 2022 și cu 2,7% în 2023, potrivit FMI.
Rata șomajului a crescut în iulie în țară, pentru a doua lună consecutiv, din cauza „înregistrării refugiaților ucraineni” pe piața muncii, a anunțat vineri agenția de ocupare a forței de muncă într-un comunicat de presă.
De asemenea, țara se confruntă cu un deficit grav de forță de muncă în toate sectoarele: autoritățile numără 881.000 de posturi vacante, adică cu 136.000 în plus pe parcursul unui an.
