Într-un discurs tranșant susținut la SOF Week și publicat pe siteul guvernului american, evenimentul anual dedicat forțelor speciale americane, administrația Trump a anunțat oficial sfârșitul erei „woke” în instituțiile militare. Secretarul Apărării a declarat că Statele Unite „lasă în urmă slăbiciunea și ideologia woke”, punctând că nu vor mai exista pronume impuse, obsesii climatice, mandate de vaccinare de urgență sau bărbați în rochii în cadrul armatei. „Am terminat cu prostiile astea”, a spus oficialul, marcând o ruptură profundă față de politicile adoptate în timpul administrației Biden. Mesajul transmis este clar: o reîntoarcere la forța tradițională, la etosul războinic și la prioritățile de securitate națională.
Nu pot să vă spun cât de onorat mă simt să mă aflu în această sală, alături de cei mai buni dintre cei mai buni pe care îi produce țara noastră. Poți alege orice altă sală de evenimente din America, inclusiv din Washington D.C., și tot nu vei găsi americani ca cei prezenți aici. Așadar, bună dimineața și vă mulțumesc că m-ați primit. Vreau să-i mulțumesc primarului, senatoarei Collins și întregului oraș Tampa pentru sprijinul extraordinar și necondiționat pe care îl oferă forțelor armate americane. SOCOM și CENTCOM nu și-ar putea găsi un cămin mai potrivit decât aici, pe coasta Golfului.
Privind această audiență și ascultându-l pe Jay vorbind, mi-am amintit de una dintre primele axiome ale forțelor speciale: „oamenii sunt mai importanți decât echipamentele.” Mai mult decât în orice altă structură militară — și am văzut asta în mică măsură acum 20 de ani ca infanterist convențional —, forțele pentru operațiuni speciale înseamnă oameni. Totul începe și se termină cu trupele aflate pe teren.
Fiecare dintre voi și angajamentul vostru față de misiune sunteți mai importanți decât orice tehnologie de ultimă oră pe care o vom vedea prezentată pe holurile acestei convenții. Și chiar aștept cu nerăbdare să o văd. Reuniți aici într-un număr record sunt războinici, patrioți, inovatori, antreprenori, vizionari, aliați și parteneri. Este o onoare absolută — și nu o spun în glumă — să fiu aici cu voi.
Operațiunile speciale nu au fost niciodată mai importante pentru țara noastră. Ieri a fost, de fapt, a 100-a mea zi în funcția de Secretar al Apărării. Și, așa cum am spus de la început, acest mandat este desfășurarea vieții mele. În fiecare zi am ocazia să văd, așa cum puțini o pot face, munca extraordinară pe care o desfășoară forțele speciale americane în întreaga lume.
Echipa încercată din această sală este esențială pentru tot ceea ce face președintele Trump în leadershipul său de a pune America pe primul loc și de a asigura pacea prin forță. Mi-aș dori ca fiecare persoană din această sală să poată fi în Biroul Oval, așa cum am fost eu ieri, și să vadă cum acest Comandant Suprem pune interesele națiunii noastre pe primul loc, pentru a spori siguranța și securitatea poporului american. Este un lucru cu adevărat remarcabil.
Aceasta înseamnă, înainte de toate, apărarea patriei, a granițelor, a cupolei aurii (Golden Dome), rezistența în fața regimului comunist chinez și, desigur, partajarea echitabilă a responsabilităților cu aliații și partenerii noștri. Securitatea frontierelor înseamnă securitate națională. Și vom obține control operațional total asupra frontierei noastre sudice. Iar forțele speciale contribuie într-un mod unic și aici.
Relația noastră de lungă durată cu partenerii din Mexic este crucială pentru sprijinirea NORTHCOM și pentru securizarea frontierei — un efort care continuă și astăzi.
Dar, așa cum știți cu toții, apărarea patriei este, înainte de toate, o misiune globală. În ultimele șase luni, forțele speciale au eliminat peste 500 de teroriști care amenințau direct securitatea SUA.
Iar împreună cu partenerii globali ai SOF, echipa voastră a capturat cel puțin alți 600 de teroriști.
Totul începe și se termină cu apărarea patriei. Acesta este motivul pentru care luptăm. Nu luptăm pentru că urâm ce este în fața noastră; luptăm pentru că iubim ceea ce lăsăm în urmă.
În al doilea rând, peste hotare, ne reorientăm spre descurajarea regimului comunist chinez, fără îndoială principala noastră amenințare strategică. Ca experți americani în războiul neregulat, forțele speciale oferă capacități unice și valorifică parteneriate esențiale. Eforturile globale ale SOF, desfășurate sub pragul conflictului — așa cum bine știți și adesea invizibile — creează exact acele dileme strategice necesare pentru a influența percepțiile Chinei comuniste.
Trebuie să-l convingem pe Xi Jinping că astăzi nu este ziua în care să testeze hotărârea Statelor Unite. Iar forțele speciale stau la baza politicii de descurajare în Indo-Pacific. În același timp, vă pregătiți teatrul de operațiuni și sunteți gata să ne ajutați să câștigăm dacă, prin absurd, China ar alege calea confruntării.
Și în al treilea rând, așa cum am spus de multe ori înainte — dar este important să o repetăm astăzi, în fața atâtor parteneri de-ai noștri — America First nu înseamnă America singură. Pe măsură ce ne concentrăm atenția asupra Indo-Pacificului, președintele Trump așteaptă de la partenerii noștri din întreaga lume să pună umărul la efort și să își asume partea lor din responsabilitatea pentru propria apărare — un mesaj pe care l-ați auzit de la mine de nenumărate ori pe scena internațională și pe care îl vom repeta, la nevoie, și de pe acoperișuri.
Ne bazăm pe prietenii noștri pentru a fi multiplicatori de forță alături de Statele Unite. Trebuie să fie o relație în ambele sensuri. Nu putem dori securitatea voastră mai mult decât o doriți voi înșivă. De câte ori nu am văzut acest dezechilibru? Forțele pentru operațiuni speciale joacă un rol-cheie în atingerea acestui obiectiv, umăr la umăr cu aliații noștri — mulți dintre ei se află chiar aici, în sală, în această dimineață.
Pe lângă aceste eforturi continue, forțele speciale oferă președintelui Trump opțiuni de intervenție rapidă și de precizie letală, exact atunci când situațiile de criză o cer. El se confruntă cu cele mai dificile provocări de pe planetă. După cum știți, nimeni nu vine în Biroul Oval cu probleme ușoare, dar forțele speciale vin cu soluții. Când sunt chemate, ele elimină amenințări urgente, salvează cetățeni americani și protejează diplomați ai SUA.
În ultimii trei ani, aceste misiuni, la ordinul direct al președintelui, s-au triplat — o creștere de 200%. Iar forțele speciale au răspuns prezent de fiecare dată. Fac asta zi de zi, în întreaga lume, 24 de ore din 24. Și nu trebuie să vă spun eu: uneori în luptă deschisă, dar cel mai adesea în acele provocări discrete, aflate la limita războiului.
Cei mai mulți dintre voi din această sală ați făcut deja exact acest lucru. Așadar, întrebarea este: după două decenii de conflicte în Orientul Mijlociu, încotro se îndreaptă forțele pentru operațiuni speciale și Departamentul Apărării? Ei bine, de la prima zi la Pentagon, obiectivele noastre au fost foarte clare: restabilirea ethosului de luptător, reconstrucția forțelor armate și reafirmarea capacității de descurajare.
Totul începe cu restabilirea ethosului de luptător. Când președintele Trump mi-a cerut să accept această funcție, mi-a spus un lucru esențial — de fapt, două. Primul a fost: „Pete, o să trebuiască să fii al naibii de dur” [râsete, aplauze] — „or să vină după tine.” Și, frate, nu glumea deloc. E o funcție care cere coloană vertebrală de oțel — și e în regulă.
Slujba mea e ușoară, în comparație cu ce faceți voi. Noi lucrăm în numele poporului american și al militarilor americani. Dar apoi președintele a continuat și mi-a spus: „Am nevoie de tine și vreau să restabilești ethosul de luptător în armata noastră — punct.” Iar asta a fost prioritatea mea numărul unu încă din prima zi: restabilirea ethosului de luptător.
Este cel mai fundamental dintre cele trei obiective. Din nou: „oamenii sunt mai importanți decât echipamentele.” Totul începe și se termină cu luptătorii — de la pregătire până pe câmpul de luptă. Lăsăm în urmă slăbiciunea și ideologia woke. Fără pronume inventate. Fără obsesii cu schimbările climatice. Fără obligații de vaccinare de urgență. Fără bărbați în rochii. Am terminat cu prostiile astea. [aplauze puternice]
Ne concentrăm pe letalitate, meritocrație, responsabilitate, standarde și capacitate operațională. De aceea, de la ziua alegerilor încoace, de când președintele Trump a fost reales, rata de recrutare și retenție a crescut istoric. Cariera militară a fost mereu atractivă pentru americani, dar acum este și mai atractivă când văd un leadership pe care vor să-l urmeze.
Vor să facă parte din formațiuni disciplinate care îi apreciază nu pentru trăsături imuabile, nu pentru culoarea pielii sau gen, ci pentru onoare, integritate, curaj și patriotism. Vor o meritocrație în care să poată munci din greu, să devină mai buni, să fie eficienți și să avanseze. Caută aventură, camaraderie, risc și pericol.
Vor să se autodepășească și să se testeze unii împotriva altora. Vor să evolueze într-un mediu care valorizează munca grea, disciplina și ethosul de luptător. Iar operatorii din forțele speciale știu câte ceva despre toate acestea — eu însumi am văzut asta cu ochii mei, peste tot în lume.
Am adesea ocazia să fac antrenamente fizice (PT) cu trupele, mai ales când călătorim. Unii cred că e ceva de imagine — dar nu e. A fost întotdeauna o parte esențială a serviciului militar: te trezești devreme și te antrenezi, pentru că trebuie să fim în formă, nu să ne îngrășăm. Și chiar dacă secretarul apărării are doar puțin timp să facă asta, fiecare militar are ocazia. Problema e că de la „facem PT cu trupele” s-a ajuns la „fiecare unitate de operațiuni speciale din lume vrea să-l facă praf pe secretarul apărării” [râsete].
Ajung aproape să leșin până la sfârșitul antrenamentului [râsete], și apoi trebuie să împart monede comemorative și să încerc să stau drept. Vă mulțumesc pentru asta. Voi, cei din această sală, sunteți de multă vreme purtători ai standardului a ceea ce înseamnă să fii luptător american — un club exclusivist în care prețul de intrare este angajamentul, duritatea, curajul, perseverența, combinate cu responsabilitate, inteligență și pricepere.
Uneori — și asta este un lucru esențial, pe care l-am observat în mod direct — atunci când armata, în ansamblu, s-a abătut de la cale, s-a îndepărtat de rațiune, s-a abătut de la standarde, voi ați fost cei care ați păstrat flacăra vie.
De aceea e o bucurie să văd în această dimineață atâția lideri excepționali care întruchipează acest ethos al luptătorului. General Fenton, mulțumesc pentru curajul tău, pentru hotărârea ta și pentru forța de caracter cu care arăți trupelor tale cum arată excelența. Și bineînțeles, sergent-major Shorter — adevăratul șef al SOCOM.
Mulțumesc că îți conduci trupele și că demonstrezi că avantajul strategic al armatei americane stă în puterea corpului nostru de subofițeri. Ca mulți alți lideri ai forțelor speciale, din trecut și din prezent, ai păstrat vie flacăra ethosului de luptător.
În 1943, unitățile navale de demolare pregăteau invazia iminentă a Siciliei. Locotenent-comandorul Draper Kauffman a condensat programul lor de antrenament fizic într-o săptămână extrem de solicitantă, cunoscută drept „Săptămâna Iadului” (Hell Week). Chiar și în contextul presiunii de a trimite cât mai repede mai mulți marinari în prima linie, Kauffman a menținut standardele ridicate. Între 30 și 40% dintre cursanți picau programul, dar cei care îl treceau erau pregătiți.
Astăzi, standardele rămân ridicate în toate programele de antrenament pentru forțele speciale — și vă mulțumesc pentru asta. De fapt, evaluăm în prezent standardele din întregul Departament al Apărării și am început tocmai cu forțele speciale, prin mai multe cursuri de selecție. Iar raportul venit de la Beretele Verzi și de la Rangerii Armatei către Navy SEALs a fost clar: „Standardele sunt încă ridicate, domnule.”
Ne îndreptăm acum către alte unități și cursuri de bază, ca să înțelegem de ce au scăzut standardele acolo și să ne asigurăm că vor fi ridicate din nou. În acest context, vorbim inclusiv despre rigurosul curs de demolare subacvatică al Marinei — BUD/S — care își are originile în programul lui Kauffman. După cum știți, acesta include încă „Săptămâna Iadului”, așteptări foarte mari și o rată ridicată de abandon. Termeni precum moale, gras, leneș, slab, plângăcios nu sunt cei care atrag profesioniștii de acest calibru — dimpotrivă. Și așa va rămâne. Nu vom face niciodată compromisuri. Nu putem face compromisuri în privința standardelor. Acestea vor rămâne ridicate și, în formațiile de luptă, ele vor fi neutre din punct de vedere al genului, pentru că greutatea unui proiectil de 155 mm, a unui rucsac sau a unui camarad rănit nu ține cont dacă ești bărbat sau femeie.
Tot ce contează este dacă ești capabil să execuți misiunea de luptă din fața ta. Petrec mult timp într-un oraș — Washington, DC — unde lipsește un singur lucru: bunul-simț. Și exact de aceea președintele Trump e atât de popular. De aceea răspunde poporul american — pentru că el conduce cu bun-simț.
Mi-a cerut să aplic bun-simț. Formațiile noastre de luptă nu trebuie să arate ca Universitatea Harvard. Ele trebuie să arate ca niște luptători: antrenați, pregătiți, periculoși. Standardele trebuie să fie ridicate și neutre din punct de vedere al genului — așa încât, dacă poți face treaba, faci parte din formație, iar dacă nu poți, nu faci.
Asta înseamnă restabilirea ethosului de luptător. Și este exact ceea ce vedem că se întâmplă în întreaga noastră armată: trupele reacționează — moralul, recrutarea, retenția, pregătirea, capacitățile — toate reacționează pozitiv la bun-simț și la o revenire la fundamente. Asta este ethosul de luptător. Și de aici începem.
A doua noastră prioritate este reconstrucția armatei. Iar președintele Trump a declarat și a livrat o investiție de anvergură, la scară generațională, pentru reconstrucția forțelor noastre armate, așa cum a făcut Ronald Reagan în anii 1980. Obiectivul nostru este să punem cele mai bune sisteme în mâinile luptătorilor noștri, pentru că voi, cei care luptați, nu ar trebui niciodată să fiți într-o luptă echitabilă. Facem acest lucru prin revitalizarea bazei noastre industriale de apărare, reformarea procesului de achiziții și integrarea rapidă a tehnologiilor emergente.
Sigur, Golden Dome pentru America face parte din acest efort. Noul avion de vânătoare de generația a șasea, NGAD F-47, face parte din el, la fel ca și B-21. Dar ceea ce vedem astăzi, ceea ce vedeți în unitățile voastre, sunt tehnologii emergente implementate rapid, esențiale pentru a rămâne liderul mondial pentru generațiile viitoare.
Toți cei prezenți aici azi — de la SO/LIC la Secretariatul SOF, la SOCOM și fiecare rețea de operațiuni speciale — au un rol de jucat în reconstrucția armatei. Forțele de operațiuni speciale au funcționat multă vreme ca un startup tehnologic: sunteți agili și flexibili, eficienți și letali. Valorificați inovația pentru a obține mai multă capabilitate și împingeți limitele tehnologiei și performanței umane într-un mod în care formațiunile convenționale nu pot.
Adoptați devreme tehnologiile avansate, le îmbunătățiți și apoi le ajutați să se răspândească în restul forțelor armate. Sunteți dispuși să experimentați, să dați greș și să învățați din fiecare eșec și din fiecare succes. Avem nevoie să continuați să faceți exact asta.
Am ocazia să văd asta cu ochii mei. Când călătoresc, o văd în rapoartele pe care le primesc de la generalul Fenton și de la alții. Implementarea rapidă, iterația rapidă, bucla de feedback — sunt esențiale pentru întreaga forță comună.
Această tradiție a introducerii rapide a tehnologiilor revoluționare își are rădăcinile, desigur, în originea SOF din al Doilea Război Mondial și în Office of Strategic Services. Au dezvoltat radiouri în servietă, arme de foc modificate și multe altele pentru a răspunde nevoilor de război. Astăzi, înseamnă muniții loitering, platforme de țintire cu inteligență artificială și noi sisteme anti-drone.
Vreau să-i recunosc și să le mulțumesc câtorva pionieri ai Departamentului Apărării implicați în aceste eforturi critice: echipei SOF AT&L conduse de Melissa Johnson, indicativ „Mojo”, și Irregular Warfare Technical Support Directorate, condus de Gabe Ramos.
Prin prototipare rapidă și parteneriate inovatoare, aceste echipe și altele ca ele acționează cu un simț clar al urgenței. În timp ce unii la Washington doar vorbesc despre reforma achizițiilor — și vă spun, există o mulțime de documente albe despre reformă — voi sunteți reforma achizițiilor.
Așadar, vrem să le mulțumim partenerilor noștri din industrie, mulți dintre care sunt prezenți aici astăzi — peste 800 de companii la SOF Week în acest an. Sunteți o parte esențială din rețeaua globală de operațiuni speciale. Sunt recunoscător că atât de mulți dintre voi participați la evenimentele din această săptămână pentru a sprijini comunitatea SOF.
Trebuie să știți de ce avem nevoie, iar noi trebuie să știm ce puteți construi. Împreună putem extinde limitele a ceea ce este posibil. Pentru că, în timp ce reconstruim armata, trebuie să eliberăm creativitatea companiilor noastre pentru arsenalul democrației noastre. Chiar dacă nu suntem o democrație, suntem o republică și trebuie să începem din nou să predăm asta în școli. [râsete] [aplauze]
Sunt lucrurile de bază pe care le lasă să treacă, minciunile mici pe care ni le spun — alea sunt cele care cresc în mințile tinerilor care apoi ajung să nu-și mai iubească țara. O parte uriașă din asigurarea că vom avea o sală plină și în viitor este ca copiii și nepoții noștri să știe de ce America este un loc atât de special.
Ce ne-au lăsat fondatorii noștri acum 250 de ani — există un motiv pentru care vom avea o paradă militară de amploare pe 14 iunie 2025. Pentru că ceea ce sărbătorim în această țară reflectă ceea ce prețuim. Sunt multe lucruri deșarte de celebrat — reality show-uri, muzică de doi bani, prostii pe Netflix. Dar cum ar fi să ne cinstim comunitatea de operațiuni speciale? Cum ar fi să recunoaștem Armata și Corpul Pușcașilor Marini și Statele Unite la 250 de ani, sacrificiul acelor bărbați care au stat pe poduri acum 250 de ani și au spus: „Vom trăi liberi”.
Avem o poveste incredibilă de spus, dacă suntem dispuși s-o spunem. Și apoi, dacă suntem dispuși să creștem tineri și tinere dispuși și capabili să ridice mâna dreaptă și să-și apere națiunea. Nu renunțați niciodată la ceea ce credeți și la motivele pentru care credeți. V-ați ridicat mâna dreaptă — ați făcut-o pentru a apăra țara noastră și Constituția. Cunoașteți motivul și împărtășiți-l copiilor și nepoților voștri, încurajați-i să servească.
Aceasta a fost una dintre provocările cărții pe care am scris-o înainte să am acest post, Războiul împotriva războinicilor. Îmi puneam aceeași întrebare: vreau să servesc în armata de azi, având în vedere ce s-a întâmplat cu ea? Și vă pot spune, după 100 de zile, văzându-l pe Comandantul nostru Suprem, văzând ce a fost dispus să facă, bunul simț pe care l-a aplicat, curajul pe care l-a arătat — aștept cu nerăbdare să avem o armată în care să-mi rog cu mândrie copiii să se înroleze.
Am un băiat de 14 ani, îl privesc — este cel mai mare. Am și unul de 13 și unul de 12. Și lupt chiar acum pentru a crea formațiuni, pentru a oferi platforme care să-i servească, dacă vor avea curajul să facă exact ceea ce ați făcut voi toți.
Trebuie să continuăm să recompensăm inovația, să încurajăm soluțiile creative, să ne mișcăm mai rapid ca niciodată. Așa cum subliniază generalul Fenton, amenințările evoluează acum în ore, nu în ani. De fapt, am văzut un raport în avion în această dimineață care arată că inamicii noștri se adaptează în câteva ore, nu în ani. În cel mai fericit caz, în câteva zile.
Nu putem și nu vom lupta cu adversarul de azi la viteza de ieri. Când adversarii noștri știu că armata noastră este echipată cu cele mai capabile sisteme de armament create vreodată de om, mânuite de războinici iscusiți cu voința de a învinge, sunt mai puțin dispuși să ne provoace pe câmpul de luptă — iar acesta este scopul. Ceea ce ne duce la al treilea obiectiv: să restabilim ethosul războinicului, să reconstruim armata și, în al treilea rând, să restabilim descurajarea.
A doua noastră prioritate este reconstrucția armatei. Iar președintele Trump a declarat și a livrat o investiție generațională, reconstruind armata noastră într-un mod asemănător cu ceea ce a făcut Ronald Reagan în anii ’80. Scopul nostru este să punem cele mai bune sisteme în mâinile luptătorilor noștri, pentru că voi, cei care luptați pentru America, nu ar trebui niciodată să fiți într-o luptă echitabilă. Facem asta prin revitalizarea bazei industriale de apărare, reformarea procesului de achiziții și implementarea rapidă a tehnologiilor emergente.
Desigur, Domul de Aur pentru America face parte din acest efort. Noul avion de luptă de generația a șasea, NGAD F-47, face parte din acest efort, la fel și bombardierele B-21. Dar ceea ce vedem astăzi, și ceea ce vedeți voi în unitățile voastre, este implementarea rapidă a tehnologiilor emergente, esențiale pentru a rămâne lideri mondiali și în generațiile următoare.
Toți cei prezenți astăzi aici, de la SO/LIC la Secretariatul Forțelor pentru Operațiuni Speciale, la SOCOM și întreaga rețea de operațiuni speciale, au un rol în reconstrucția armatei noastre. Forțele pentru operațiuni speciale au funcționat de mult timp precum un startup tehnologic: sunteți agili și flexibili, eficienți și letali. Vă bazați pe inovație pentru a obține mai multă capacitate și forțați limitele tehnologiei și ale performanței umane într-un mod pe care formațiunile convenționale nu-l pot face.
Adoptați devreme tehnologiile avansate, le îmbunătățiți și apoi le ajutați să se răspândească în restul forțelor armate. Sunteți dispuși să experimentați și să eșuați, învățând din fiecare eșec și din fiecare succes. Avem nevoie să continuați să faceți asta.
Am ocazia să văd aceste lucruri cu ochii mei. Când călătoresc, le văd în rapoartele transmise de generalul Fenton și de alții. Implementarea rapidă, iterația accelerată, bucla de feedback — toate acestea sunt critice pentru întreaga forță comună.
Și această tradiție a introducerii rapide a tehnologiilor de avangardă își are rădăcinile, desigur, în originea SOF în Al Doilea Război Mondial și în Office of Strategic Services. Aceștia au dezvoltat radiouri în valiză, arme de foc modificate și multe altele, adaptate nevoilor de război. Astăzi, asta înseamnă muniții autonome, platforme de țintire asistate de inteligență artificială și noi sisteme de combatere a dronelor.
Aș dori să recunosc și să mulțumesc câtorva pionieri din cadrul Departamentului Apărării implicați în aceste eforturi critice. SOF AT&L și echipa lor de elită condusă de Melissa Johnson, indicativ „Mojo”, precum și Direcția de Sprijin Tehnic pentru Războiul Neregulat, condusă de Gabe Ramos.
Prin prototipare rapidă și parteneriate inovatoare, aceste echipe și altele asemenea acționează cu un simț al urgenței. În timp ce unii la Washington doar vorbesc despre reforma achizițiilor — și vă spun, există destule rapoarte albe care vorbesc despre ea — voi, ei, sunteți reforma achizițiilor.
Așadar, dorim să mulțumim partenerilor noștri din industrie, mulți dintre ei prezenți aici astăzi — peste 800 de companii la SOF Week în acest an — sunteți o parte esențială a rețelei globale de operațiuni speciale. Sunt recunoscător că atâția dintre voi participați la evenimentele acestei săptămâni pentru a sprijini întregul ecosistem SOF.
Voi trebuie să știți ce ne trebuie, iar noi trebuie să știm ce puteți construi. Și împreună putem extinde granițele a ceea ce este posibil. Pentru că, în timp ce reconstruim armata, trebuie să deblocăm creativitatea companiilor noastre în slujba arsenalului democrației. Chiar dacă nu suntem o democrație, suntem o republică — și trebuie să începem din nou să predăm asta în școli [râsete] [aplauze].
Știți, sunt acele lucruri de bază pe care le lasă să treacă, micile minciuni pe care ni le spun, și care ajung să crească în mintea tinerilor care apoi ajung să nu-și mai iubească țara. O parte uriașă din a ne asigura că și în viitor avem săli pline ca aceasta este să ne asigurăm că copiii și nepoții noștri știu de ce America este un loc atât de special.
Ceea ce ne-au lăsat fondatorii noștri acum 250 de ani — există un motiv pentru care vom avea o mare paradă militară pe 14 iunie 2025. Pentru că ceea ce sărbătorim în această țară reflectă ceea ce prețuim. Sunt o grămadă de lucruri deșarte de sărbătorit — destule reality show-uri și muzică de duzină și tot felul de lucruri pe Netflix. Dar cum ar fi să celebrăm comunitatea forțelor speciale? Cum ar fi să recunoaștem Armata și Marina și Statele Unite la 250 de ani, sacrificiul acelor oameni care au stat pe poduri în urmă cu 250 de ani și au spus: „vom trăi liberi”?
Avem o poveste incredibilă de spus — dacă suntem dispuși să o spunem. Și dacă suntem dispuși să creștem tineri și tinere care să fie pregătiți și dispuși să ridice mâna dreaptă și să apere această națiune. Nu faceți compromisuri asupra a ceea ce credeți și de ce. V-ați ridicat mâna dreaptă — pentru a apăra țara și Constituția. Cunoașteți acel „de ce” și împărtășiți-l cu copiii și nepoții voștri, încurajați-i să servească.
Asta a fost una dintre întrebările-cheie în cartea pe care am scris-o înainte să am această funcție, Războiul împotriva războinicilor (The War on Warriors). Mă întrebam chiar eu: „Vreau să servesc într-o armată de azi, având în vedere ce s-a întâmplat cu ea?” Și vă pot spune, după 100 de zile în această funcție, văzându-l pe Comandantul nostru Suprem, ce a fost dispus să facă, cât de mult bun simț a aplicat, curajul de care a dat dovadă — abia aștept să avem o armată în care aș fi mândru să îmi trimit copiii.
Am un băiat de 14 ani, cel mai mare, apoi unul de 13 și altul de 12. Și lupt chiar acum să creez formațiile și să ofer platformele care le vor fi de folos, dacă vor avea curajul să facă exact ceea ce ați făcut voi toți.
Trebuie deci să continuăm să recompensăm inovația, să încurajăm soluțiile creative, să ne mișcăm mai rapid ca niciodată. După cum spune generalul Fenton, și are dreptate, amenințările evoluează acum în ore, nu în ani. De fapt, am citit un raport în avion azi dimineață care arată că inamicii noștri se adaptează în câteva ore, nu în ani. Dacă avem noroc, în câteva zile.
Nu putem și nu vom lupta cu adversarul de azi în ritmul de ieri. Când inamicii noștri știu că armata noastră este înzestrată cu cele mai capabile sisteme de armament cunoscute omenirii, mânuite de luptători iscusiți și hotărâți să învingă, sunt mai puțin tentați să ne provoace pe câmpul de luptă — și asta este ideea. Ceea ce ne duce la al treilea obiectiv: restaurarea ethosului de războinic, reconstrucția armatei și, în al treilea rând, reimpunerea descurajării.
După patru ani de întreținere amânată sub administrația Biden; după retragerea dezastruoasă din Afganistan – retragere pe care încă o investigăm și vom ajunge complet la fundul lucrurilor, în special în ceea ce privește rolul Departamentului Apărării; după ce s-a întâmplat pe 7 octombrie în Israel; după războiul declanșat în Ucraina – lumea a văzut ce părea a fi o Americă slabă. După ce un nenorocit de balon spion a survolat țara noastră timp de o săptămână, lumea a tras concluzia că America este lipsită de voință. Nu mai este cazul. Iar o mare parte din această schimbare se datorează capacităților Forțelor pentru Operațiuni Speciale (SOF).
În lumea competitivă de azi, SOF nu acționează de una singură. Merg primele, dar merg și cu parteneri. Abilitatea SOF de a lucra prin, cu și alături de parteneri internaționali aduce beneficii uriașe la granițele noastre, în Indo-Pacific și în întreaga lume.
Partenerii — așa cum văd atâția dintre voi chiar aici, în primul rând — sunt centrali modului în care acționează SOF. Ei trebuie să creadă că America este puternică, că pacea prin forță este reală, și atunci vor să intre în sfera noastră de influență și devin multiplicatori de forță. Vorbesc despre relații generaționale pe care le-am construit cu forțele partenere din întreaga lume.
Nici nu pot să vă spun de câte ori particip la întâlniri, aici sau în străinătate, cu miniștri de externe sau miniștri ai apărării din țări aliate — sau din țări aflate pe marginea prăpastiei, care oscilează între a merge pe drumul nostru sau al comuniștilor chinezi. Și mă uit la un ministru al apărării care a participat la un program de schimb în urmă cu 20 de ani alături de operatori speciali americani, cu Beretele Verzi. Sau care a urmat o școală militară la Fort Benning acum 20 de ani.
Iar afinitatea lor față de trupele americane, față de Statele Unite, este reală. Asta se datorează în mare parte, în special pe linia întâi, Forțelor pentru Operațiuni Speciale. Nivelul de cooperare între SOF americane și aliații noștri este fără precedent ca amploare și de neprețuit pentru ceea ce obținem din această cooperare.
Astăzi, peste 6.000 de profesioniști din SOF americane lucrează în afara Statelor Unite, în peste 80 de țări. Reprezentanți din 60 dintre aceste țări sunt aici cu noi, la SOF Week, și le urăm bun venit tuturor. Avem, de asemenea, parteneri internaționali din 28 de națiuni staționați chiar aici, la SOCOM. Aceste relații și parteneriate se construiesc în ani, iar impactul lor se va simți — în unele cazuri — peste decenii.
Dar acești aliați și parteneri ne întăresc forțele armate în timp ce își dezvoltă propriile forțe speciale de nivel 1 și 2. Nimeni nu face parteneriatul mai bine decât SOF. Și știu că asta nu e o surpriză pentru voi.
Este în ADN-ul vostru. În al Doilea Război Mondial, echipe mixte americane și britanice au mers în spatele liniilor inamice împreună cu luptătorii rezistenței din Europa. În Vietnam, SOF au lucrat îndeaproape cu omologii sud-vietnamezi în unele dintre cele mai periculoase misiuni, inclusiv în salvarea temerară a piloților doborâți. Mai recent, operatorii speciali au lucrat umăr la umăr cu parteneri din întreaga lume, precum colaborarea cu partenerii noștri columbieni și filipinezi în lupta împotriva insurgențelor. Iar această tradiție continuă și astăzi.
Luna trecută am fost în Panama și am văzut cât de strâns lucrează forțele speciale americane cu cele panameze pentru a combate amenințări comune și a atinge obiective comune. E un exemplu chiar din emisfera noastră, din Panama — dar nu e vorba doar de Panama. Modul în care comuniștii chinezi, prin influență malignă, încearcă să-și impună relațiile și, pur și simplu, banii asupra liderilor locali pentru a-i atrage de partea lor, se întâmplă în timp real.
Și da, avem diplomați, și sunt politicieni care reflectează la aceste provocări. Dar, în majoritatea cazurilor, sunt operatorii speciali, comandanții COCOM și alții care sunt la fața locului, care formează legături durabile și relații cu forțele locale, și îi atrag spre Statele Unite.
În cazul Canalului Panama, este un teren strategic esențial, un punct de strangulare construit de americani care trebuie să fie în centrul atenției noastre. Scopul acelei vizite a fost de a colabora cu panamezii pentru a recâștiga Canalul Panama din influența chineză — un obiectiv strategic pe care președintele l-a subliniat, și în care Forțele pentru Operațiuni Speciale joacă un rol major. SOF Week ne ajută să construim aceste relații generaționale care sunt atât de necesare.
Adversarii noștri colaborează între ei — China, Iran, Rusia, Coreea de Nord. Prin urmare, trebuie să o facem și noi. Valorificarea parteneriatelor noastre ne oferă un avantaj strategic și tactic, pentru a obține pacea prin forță. Sub conducerea președintelui Trump, mesajul transmis adversarilor noștri a fost fără echivoc: America s-a întors.
SOF amplifică acest mesaj și îl duce în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Este o misiune esențială, concentrată laser pe lupta armată. Așa cum știu că sunteți toți aici prezenți, reconstruim ethosul de războinic, ne refacem armata și restabilim descurajarea. Agresiunea inamicului va fi întâmpinată rapid și dur, iar noi începem o nouă epocă de aur a Americii și o epocă de aur a apărării naționale. Dar nu avem timp de pierdut.
După cum a spus generalul Fenton — și are dreptate — ne aflăm în plină renaștere a forțelor pentru operațiuni speciale. Și știu că pot conta pe SOF pentru a se ridica la înălțimea acestui moment, pentru a da tonul, pentru a servi în prima linie. Iar angajamentul meu față de voi este același angajament pe care președintele Trump mi-a cerut să-l transmit tuturor formațiunilor cu care mă întâlnesc, fie că sunt în străinătate, fie aici, acasă.
Îmi spune să le spun fiecărui războinic de pe teren: suntem alături de tine. Asta a fost tot ce mi-am dorit vreodată când eram comandant de pluton de infanterie și conduceam 40 de oameni în luptă. Voiam să știu că comandantul de companie, de batalion, de brigadă, de divizie — toți sunt alături de mine în orice situație dificilă.
Atunci când deciziile se iau în fracțiuni de secundă, în ceața războiului — uneori ai dreptate, alteori greșești. Uneori nimerești ținta, alteori o ratezi. Cei mai mulți politicieni nu pot înțelege dinamica imposibilă în care acționează operatorii speciali. Luați ce am experimentat eu și înmulțiți cu 25 – asta trăiesc ei.
Ce a făcut președintele Trump în primul său mandat, și ce a promis că va face și în al doilea, și deja face, este să vă sprijine. Pe măsură ce voi apărați violent națiunea noastră, datoria noastră este să ne asigurăm că aveți tot ce vă trebuie. Așa că vreau să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, iar cel mai bun cadou pe care vi-l pot oferi este să mă trezesc în fiecare zi și să muncesc cât de mult pot, alături de echipa mea, de la West Wing până la Pentagon, ca să vă oferim tot ce aveți nevoie.
Iar când luați acea decizie grea, comandantul vostru suprem, secretarul apărării și țara voastră sunt alături de voi, pentru că suntem recunoscători — profund recunoscători — pentru ceea ce faceți voi și familiile voastre pentru această națiune.
Nimeni nu servește singur — e vorba despre voi, copiii voștri, soții și soțiile voastre, comunitățile voastre, bisericile voastre, oamenii care vă iubesc, care vă susțin și cred în ceea ce facem. Suntem alături de voi. Și vă iubim și noi. Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite și toți războinicii noștri. Mulțumesc!
