Valuri de căldură, incendii, furtuni violente... Nu lipsesc semnele tangibile ale schimbărilor climatice, mai ales în plină vară. Experților în climă, care alertează în mod regulat asupra situației de ani de zile, li se opun însă aceleași teorii în fiecare an, scrie BFMTV
"Este cald vara”
Da, vara este fierbinte, asta e un fapt. Dar temperaturile în jur de 42°C în Franța nu sunt normale. Iar situația este aceeași și în alte locuri, așa cum arată alertele din Italia sau 52,5°C înregistrate luni în China.
Într-adevăr, dacă vara lui 2023 se anunță deja dificilă, nu trebuie să uităm că în 2022, serviciul european Copernicus a înregistrat cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată din... 2021, deja un an record. Numai luna august, de exemplu, a fost cu 1,72°C peste media observată între 1991 și 2020.
„Această vară a anului 2022, care a cunoscut căldură record, ar putea fi norma până în 2050, dacă traiectoria de încălzire pe care o cunoaștem continuă”, indică paleoclimatologul și co-președintele Giec Valérie Masson-Delmotte.
Serge Zaka, medic agro-climatolog specializat în impactul schimbărilor climatice, constată și el o multiplicare a episoadelor extreme, inclusiv a valurilor de căldură, înmulțite cu 4 începând cu anii 2000.
„La noi nu este cald”
Sunt și cei care susțin că în regiunea lor mică nu este atât de cald, prin urmare un val de căldură nu există. „Cu atât mai bine dacă e răcoare”, spune Valérie Masson-Delmotte. Dar ea recomandă, mai degrabă decât să se concentreze pe un moment, să citească tendința generală. „Există o adevărată confuzie între vremea locală și schimbările climatice”, subliniază expertul.
Și dacă schimbarea temperaturii din aer nu este suficient de vizibilă pentru unii, cea a mării poate fi mai mult. În medie, anul acesta, apele Canalului Mânecii sunt cu unul până la două grade mai calde. Vești bune pentru înotători, desigur, dar consecințe devastatoare pentru întregul ecosistem marin.
„În 1976 a fost secetă, nu e nimic nou”
Lipsa de apă cu care se confruntă astăzi multe regiuni nu este o noutate. Într-adevăr, în 1976, Europa a cunoscut un episod deosebit de semnificativ pentru epocă. Doar că ceea ce era excepțional în 1976 nu mai este așa astăzi. Iar fenomenele violente sunt din ce in ce mai multe, fie ca este vorba de seceta sau de temperatura.
„CO2 este bun pentru planetă”
CO2, sau dioxidul de carbon, este un gaz prezent în atmosfera Pământului, reprezintă 0,04%. Cu toate acestea, „doza este cea care face otrava”, subliniază Serge Zaka. Dacă acest element are proprietăți utile, în special în creșterea plantelor, molecula are și un efect dăunător asupra climei. Clima care la rândul ei are un efect asupra plantelor. Observăm o dublare a mortalității arborilor, în timp ce copacii și solurile captează din ce în ce mai puțin CO2, o rată care s-a redus la jumătate în 20 de ani.
Dar cum influențează CO2 clima? Este un gaz cu efect de seră , care provoacă un surplus de energie pe pământ, care nu poate fi evacuat la fel de bine ca în absența acestei poluări. Și astfel, mecanic, temperatura pământului crește.
În timp ce multe activități eliberează CO2, cum ar fi pur și simplu respirația, activitatea industrială umană îl eliberează la niveluri fără precedent. Mai exact, încă de la începutul erei industriale, omul a ridicat rata la cote neatinse de trei milioane de ani. Consecințele sunt numeroase: acidificarea oceanelor, topirea gheții etc.
„Este doar un pretext pentru noi taxe”
Sfârșitul lumii sau sfârșitul lunii? Este stabilit că avertismentele succesive privind schimbările climatice sunt adevărate. Dar este și adevărat că tranziția va avea o consecință, care va trebui plătită într-un fel sau altul. "Ceea ce contează este că o plătim corect. În loc să o vedem ca pe o pedeapsă, trebuie să se arate că este o investiție în viitor", subliniază expertul IPCC.
Dacă nu plătim astăzi factura pentru tranziție, va trebui să plătim oalele sparte. Secetele, furtunile lasă urme pe clădiri și infrastructură. Dar, dincolo de simpla problemă climatică, aceste investiții pot avea și alte efecte pozitive asupra vieților noastre. Un exemplu grăitor: trecerea de la transportul termic la transportul electric. Această transformare blândă ar putea face orașele noastre infinit mai puțin zgomotoase. În viitor.
