Organizații educaționale britanice îndeamna profesorii să adopte o abordare „decolonizată” în predarea istoriei, care să se îndepărteze de perspectivele tradiționale occidentale. Un ghid recent recomandă abandonarea ideii că vikingii erau exclusiv scandinavi albi și pune sub semnul întrebării folosirea termenului „anglo-saxon”, considerat de unii specialiști ca având conotații rasiale. Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a adapta curricula pentru a reflecta diversitatea culturală și a combate miturile identitare naționaliste, scrie The Telegraph
Un ghid destinat profesorilor, elaborat de organizația caritabilă britanică The Brilliant Club, le recomandă acestora să renunțe la „ideile eurocentrice” și să adopte o „narațiune decolonizată” în predarea istoriei.
Potrivit acestui ghid, vikingii nu formau un „grup omogen de scandinavi blonzi”, ci erau „foarte diverși” din punct de vedere etnic și religios — unii dintre ei devenind chiar musulmani practicanți, sugerează materialul, bazându-se pe descoperirea unor artefacte islamice în morminte vikinge.
Scopul noii abordări este de a face lecțiile mai „relevante” pentru elevi și de a-i ajuta să se regăsească pozitiv în conținutul predat. În acest sens, profesorii sunt încurajați să nu se limiteze la figurile istorice dominante din manuale, ci să promoveze o perspectivă mai largă, mai puțin centrată pe experiența occidentală.
Cel mai recent studiu amplu asupra ADN-ului vikingilor, realizat de Universitatea Cambridge în 2020, a sugerat că diversitatea genetică a scandinavilor provenea din alte părți ale Europei și din ceea ce este acum Rusia.
The Brilliant Club derulează un program de burse care plasează doctoranzi în peste 800 de școli pentru a îndruma elevi defavorizați și a-i ajuta să ajungă la universitate. Școlile pot solicita tutori, iar doctoranzii pot aplica pentru ore plătite în școlile din program. Organizația a creat două seturi de instrumente „decolonizarea cursurilor” pentru a ajuta tutorii cu lecțiile pe care le vor preda în școli.
Ghidurile prezintă o abordare „decolonizată” preferată, contrastată cu o versiune „eurocentrică și colonială” a istoriei. Se subliniază „imperativul de a oferi elevilor materiale cu care să se poată identifica și conecta… o parte din aceasta ar trebui să fie prezentarea unor cursuri în care să se regăsească pozitiv”. Ghidul mai precizează că a face cursurile mai atractive nu înseamnă doar „adăugarea simbolică a unor figuri negre în cursuri”.
Controversa „anglo-saxonă”
Ghidul pentru cursurile de arte sugerează că tutorii nu ar trebui să predea romantismul doar făcând referire la marii poeți romantici – precum Wordsworth, Keats, Shelley și Byron – ci să găsească scriitori care nu sunt doar „bărbați albi din clasa superioară”.
Profesorii sunt, de asemenea, rugați să ia în considerare narațiunea decolonizată a răspândirii democrației în lume, definită astfel: „Dominația parlamentară democratică, o formă de democrație occidentală, a fost exportată și impusă subiecților coloniali în scopul exploatării și dominației.”
Ghidul mai face câteva sugestii pentru profesori, inclusiv să fie conștienți de natura controversată a termenului „anglo-saxon”.
„Acesta nu era termenul folosit de oamenii de atunci pentru a se referi la ei înșiși” și se adaugă că „termenul are o lungă istorie de utilizare într-un mod încărcat rasial”, spune organizatia
Alfred cel Mare a fost numit „Rex Angul-Saxonum”, regele anglo-saxonilor, în secolul al X-lea.
The Brilliant Club a declarat că nu este un expert de top în decolonizare, dar încurajează profesorii să reflecteze asupra practicilor de predare incluzive și bine gândite.
Ghidul său pentru profesori este în concordanță cu alte inițiative de „decolonizare”, care încearcă să se îndepărteze de relatările occidentale despre istorie și știință și de canoanele artistice considerate a privilegia operele creative ale figurilor occidentale.
Locul nașterii lui William Shakespeare este unul dintre numeroasele situri care urmează să fie „decolonizate”, iar practica poate include și abordarea istoriei imperiale și a ideilor de identitate națională considerate potențial controversate.
În 2024, Universitatea din Nottingham a eliminat termenul „anglo-saxon” din cursul său principal, de teama că acest etnonim ar putea alimenta „narațiuni naționaliste”.
În 2023, s-a aflat că Universitatea Cambridge a predat studenților că anglo-saxonii nu existau ca grup etnic distinct, ca parte a eforturilor de a submina „miturile naționalismului”.
Terminologia „Anglia medievală timpurie” este preferată în locul „anglo-saxon” de academicienii preocupați că acesta din urmă a devenit o expresie asociată cu identitatea albă, folosită de rasiști, în principal pentru a descrie descendenții coloniștilor albi timpurii din SUA.
