Operele scriitoarei britanice au fost rescrise pentru a evita „ofensarea” cititorilor contemporani, scrie Le Figaro
După Roald Dahl și Ian Fleming, este rândul Agathei Christie să fie în vizorul acestor profesioniști ai cenzurii. Potrivit Telegraph, aventurile detectivilor Miss Marple și Hercule Poirot, care urmează să fie publicate sau au fost publicate din 2020, au fost rescrise și editate de Harper Collins pentru a elimina orice limbaj potențial ofensator pentru cititorul modern.
Prin urmare, au fost create ediții noi ale tuturor investigațiilor domnișoarei Marple și ale câtorva romane cu Hercule Poirot. Potrivit ziarului, aceste versiuni includ multe modificări în textele publicate între 1920 și 1976, în special în ceea ce privește descrierile, insultele și referințele etnice. Astfel, orice mențiune făcută despre o persoană de culoare, evreu sau țigan a fost tăiată.
Astfel în Misterioasa afacere de la Styles, primul roman al Agathai Christie publicat în 1920, când Hercule Poirot subliniază că un personaj este „evreu”, cuvântul nu mai apare în noua versiune. În aceeași carte, o tânără având „un stil țigănesc” devine pur și simplu o „tânără”. Alte propoziții au fost pur și simplu rescrise fără un motiv aparent. În romanul Moarte pe Nil din 1937, personajul doamnei Allerton se plânge de o bandă de copii care o hărțuiește și explică „se întorc și se uită și se uită, iar ochii lor sunt doar dezgustători, la fel și nasurile lor și nu cred că iubesc cu adevărat copiii” Devine în noua ediție: „Se întorc și se uită, și se uită. Și nu cred că îmi plac cu adevărat copiii”.
Pe lângă tăierile de paragrafe, anumite cuvinte din vocabular au fost modificate sau chiar șterse. Termenul „oriental” a dispărut, referirile la poporul nubian – locuitori ai regiunii care leagă nordul Sudanului de sudul Egiptului – au fost șterse din Moartea pe Nil. Anumite formule complet banale au fost, de asemenea, șterse în Misterul din Caraibe. Acesta este cazul expresiei „dinți albi frumoși” În aceeași carte, descrierea unei femei cu „tors de marmură neagră” a fost ștearsă. În Ultimele cazuri ale lui Miss Marple, un judecător indian care cere micul dejun nu o mai face cu „temperament indian”, ci pur și simplu cu „temperament”. În cele din urmă, în aceeași lucrare, ziarul relatează că cuvântul „indigen” a fost înlocuit cu „local”.
Cenzura edițiilor lui Roald Dahl a făcut furori la nivel mondial în februarie anul trecut. Scriitorul Salman Rushdie și prim-ministrul britanic Rishi Sunak au fost în special în prima linie, cerând ca operele literare să fie „conservate” mai degrabă decât „retușate” . De data aceasta și în ceea ce privește Agatha Christie, romanciera Joyce Carol Oates a transmis informațiile pe contul său de Twitter, prezicând următoarea țintă a cititorilor sensibili. „Următorul va fi Louis-Ferdinand Celine."
Într-un interviu despre rescrierea operelor lui Roald Dahl, lingvistul Franck Neveu a deplâns „moralizarea limbajului” pentru cititorii "sensibili". „Suntem în proces de moralizare a limbajului, dar nu există moralitate în limbaj, sunt două entități diferite. A considera că trebuie să scoatem anumite cuvinte din dicționar sau din anumite reguli de joc precum în Scrabble sau cuvinte din romanele lui Roald Dahl, vine din cea mai grosolană ignoranță a funcționării limbajului. Și să ne amintim că a fost mai puțin o cenzură decât o strategie comercială pentru moștenitorii lui Roald Dahl în timp ce platforma Netflix a cumpărat drepturile asupra operelor scriitorului britanic.
Nu este prima dată când se vorbește despre lucrările Agatha Christie. În 2020, Zece negrii mititei devenise "Au fost zece". Această decizie a fost luată de strănepotul scriitoarei, James Prichard, pentru a nu „răni”. „Când a fost scrisă cartea, limba era diferită și am folosit cuvinte care acum sunt uitate...” Să ne amintim că deja, când a fost lansată în Statele Unite, în 1940, titlul cărții fusese schimbat pentru a deveni Și deodată nu a mai rămas niciunul .
Ne putem întreba dacă Agatha Christie este încă autoarea propriilor romane...
