Andrei si Andreea, doi tineri romani cu o poveste simptomatica pentru ceea ce se intampla multor conationali in campul muncii din Germania si nu numai. Tot mai multe publicatii germane mediatizeaza aceste drame, pentru a atrage atentia asupra lucrurilor necurate care au loc intr-o tara considerata model in Uniunea Europeana si la nivel mondial.
“Am venit pentru bani in Germania. In Romania poti sa castigi bani doar daca dai mita in avans sau daca stii pe cine trebuie”, sustin cei doi. Jurnalistii de la Frankfurter Algemeine Zeitung au urmarit firul povestii lor. “Conationalii lor sunt acuzati ca vin in Germania doar ca sa exploateze sistemul social, desi autoritatile germane au confirmat ca in 2013 au fost doar 141 de romani suspectati ca au exploatat sistemul social. In toamna lui 2014 erau 32.000 de romani beneficiari ai asigurarii de baza Hartz IV. Aproape 20.000 traiesc la limita subzistentei. Altii, precum Andrei si Andreea, semneaza contracte de sclavi si platesc preturi astronomice pentru un loc de cazare", noteaza sursa citata.
In centrul atentiei se afla o firma germana, Auxila, specializata in recrutare de forta de munca din estul Europei, in special din Romania. Cei doi au fost atrasi de Auxila in localitatea Schwalbach, pentru a invata germana in “Academia Auxila”. “Am venit sa lucram ca asistenti medicali, dar ne-am trezit cu mancare mucegaita si cu o hartie A4 pe care trebuia sa o semnam. Din acea hartie goala a rezultat contractul nostru”, povestesc cei doi.
“Eu nu stiu de nici o hartie alba, iar acuzatia cu mancarea mucegaita este penibila”, se apara directorul Auxila, Jurgen Debus. Cei doi au inceput activitatea dorita la centrul pentru batrani “Katharina”, in regiunea Bodensee. “Pe o camera simpla trebuia sa platim 640 de euro lunar. Ne obligau sa platim chiria pe doua luni in avans. Cand le-am comunicat ca nu avem banii necesari sa platim si nici nu vrem sa semnam un nou contract dubios, am fost aruncati in strada”, spune Andrei. “Nu am avut nici macar o pauza, nici macar sa beau apa. Nu aveam timp de asa ceva, fiindca erau prea putini oameni si prea mult de lucru. Ni s-a comunicat ca nu avem voie sa lucram impreuna, asa ca eu lucram in tura de zi, iar el in tura de noapte”, completeaza Andreea. Azilul de batrani nu a dorit sa comenteze acuzatiile celor doi.
Cei doi au ajuns imediat in atentia centrelor pentru ajutorarea fortei de munca. In biroul celor de la Faire Mobilitat din Frankfurt, ei rememoreaza calvarul prin care au trecut. “El a insistat sa venim in Germania. Eu i-am spus de mai multe ori ca poate ar fi mai bine sa plecam acasa. Doar ca eram obligati prin contract sa platim despagubiri daca rupeam unilateral contractul”, spun cei doi tineri din Blaj, care au urmat cursuri de specializare in Romania. “Populatia Romaniei este intr-un proces de imbatranire, dar nu piata decide cati asistenti pot lucra, ci Ministerul Sanatatii, iar posturile sunt ocupate pe pile si spagi”, considera Andrei.
Jurnalistii de la FAZ atrag atentia ca afacerea a inflorit pentru firmele de recrutare, fiindca azilele de batrani nu sunt inca preocupate sa caute forta de munca in strainatate. “Doi angajati, precum Andrei si Andreea, au adus profituri de mii de euro pentru aceste firme”, scrie FAZ.
Oamenii nu pot fi vanduti, fiindca ar insemna trafic de persoane, dar pot fi indatorati pana in gat, iar dependenta lor financiara exploatata la maximum. Astfel se explica faptul ca in contractul celor doi era scris ca sunt obligati sa lucreze trei ani pentru azilul de batrani si trebuie sa restituie celor de la Auxila cheltuieli de formare de 4.000 de euro. Rezilierea contractului i-ar fi obligat la plata altor 8.000 de euro. Cei doi au semnat aceste contracte, inclusiv cel pentru restituirea banilor catre Auxila. In acelasi timp, cei doi erau inclusi intr-un program prin care organizatii private subventionau etapa de formare si invatare a limbii germane, astfel ca Auxila urma sa incaseze de doua ori aceste sume de pe urma lor.
Cei doi au deja experienta in Germania. Au lucrat intr-un abator, au strans ceapa si sparanghel pe camp. “N-a fost placut. Eu locuiam in Frankfurt cu alte cinci femei in camera, in timp ce el era la Hanovra si dormea pe o scandura, intr-o sura. Eu castigam 600-700 de euro. El era platit cu 50 de centi, uneori doar 30, pe fiecare kilogram strans. Intoarcerea in Romania nu era o optiune”, povesteste Andreea.
Fara sa stie ce fac, cei doi au mai semnat doua hartii la azilul de batrani: intrarea lor in concediu fara plata, desi acest lucru nu era posibil. Astfel firma nu trebuia sa le plateasca ultimele salarii si nici contributiile la stat. Patronul Auxila se apara si sustine ca doar a respectat solicitarea celor doi angajati si invoca faptul ca aceasta practica nu este obisnuita la firma sa.
Doar in ultimele luni, au fost raportate nenumarate astfel de cazuri in care muncitorii au fost pacaliti si privati de ultimele salarii. “La ora actuala oferim consiliere pentru 6.000 de muncitori. Nu prea au cum sa se apere. Nu stiu limba germana suficient de bine, nu isi permit un avocat si sunt obligati sa paraseasca Germania cand raman fara bani. Eventualele solicitari din strainatate au sanse minime de reusita”, spune reprezentantul Faire Mobilitat. Andrei si Andreea au revenit la Schwalbach unde au fost preluati de o alta firma, care i-a plasat la un alt azil de batrani.
“Conditiile de trai nu difera foarte mult. Avem o camera mica, o parte din lucruri le tinem in valize, dar cautam o locuinta noua, fiindca din februarie avem un contract direct si nelimitat cu azilul. Nu mai vrem sa avem de-a face cu firme care ne trateaza ca pe niste sclavi”, au incheiat cei doi.
Poate ca in final ar trebui adaugat ca varianta de “happy-ending” nu este tocmai simptomatica. Ea se datoreaza numai eforturilor de a invata limba germana si de a se stradui sa se integreze a celor care iau calea imigratiei.
