Mai mulți candidați sustinuti personal de fostul președinte au suferit înfrângeri. Donald Trump dă semne de nervozitate, scrie Le Figaro.
Fostul președinte Donald Trump plănuise să sărbătorească din reședința sa din Florida un triumf republican despre care pretindea în prealabil ca i se datorează. Dar a trebuit să-și rconsidere ambițiile sub amenințarea unei furtuni tropicale... Și pentru că rezultatele s-au dovedit a fi mai puțin clare decât se aștepta. În ajunul alegerilor, a anunțat totuși un „val roșu”, pe care părea nerăbdător să navigheze spre o nouă candidatură la Casa Albă. Cu puțin timp înainte de închiderea urnelor, el a spus despre cei aproximativ 300 de candidați (din 589) pe care i-a susținut personal:
„Cred că dacă ei câștigă ar trebui să fie meritul meu și dacă ei pierd nu ar trebui să fiu tras la răspundere deloc. Dar probabil va fi exact invers...”
Când va apărea fața noului Congres, Donald Trump va fi, fără îndoială, încântat că a trimis câteva zeci de candidați selectați de el. Deși oficial retras din viața politică, fostul președinte a fost puternic implicat în desemnarea personalităților Partidului Republican. Demiterea celor care i s-au opus, încurajarea candidaturilor cu unicul scop de a-i ucide politic pe dușmanii săi jurați, precum Liz Cheney, fiica fostului vicepreședinte Dick Cheney, pe care nu o iartă că nu l-a susținut al doilea proces de destituire după atacul asupra Capitoliului și rezervându-și sponsorizarea candidaților care au contestat alegerea lui Joe Biden în 2020, miliardarul a încercat să-și stabilească influența în timp ce a remodelat chipul Partidului Republican.
În Pennsylvania, chirurgul și candidatul la Senat Mehmet Oz s-a înclinat în fața democratului John Fetterman, care a suferit recent un accident vascular cerebral, în timp ce republicanul Doug Mastriano nu a reușit să fie ales guvernator. În Michigan, fostul prezentator de radio Tudor Dixon a fost bătut de guvernatorul democrat în exercițiu Gretchen Whitmer. Don Bolduc, candidat la Senat în New Hampshire, a suferit și el un eșec. În Georgia, unde e nevoie de un al doilea tur, fostul star al fotbalului Herschel Walker a fost depășit de democratul Raphael Warnock. Toți acești candidați, începători în politică au drept caracteristică comună loialitatea lor nesfârșită față de Donald Trump. Desemnarea lor a făcut uneori oamenii să se încremenească, dar liderii de partid nu au reușit să se opună dorințelor lui.
Semne de nervozitate
În Ohio, republicanul J.D. Vance a câștigat împotriva democratului Tim Ryan. Dar toată lumea a remarcat că, acest protejat al lui Donald Trump, autor cu câțiva ani în urmă al unui bestseller despre criza clasei muncitoare albe din Midwest, s-a abținut să-l citeze printre numeroasele persoane cărora le-a transmis mulțumirile sale. Ca și cum rezultatele mixte înregistrate marți, reflectând eșecul unei strategii impuse de forceps, ar anunța o regândire a echilibrului de putere și loialitate în cadrul Partidului Republican.
Victoria zdrobitoare a guvernatorului în exercițiu al Floridei, Ron DeSantis, pe care susținătorii săi îl încurajează să candideze la Casa Albă, riscă să-i oblige pe liderii Grand Old Party să ia atitudine. Unii critici ai lui Donald Trump subliniază deja că personalitatea sa nu atrage alegătorii neafiliați partidului. Dar cei care îndrăznesc să o conteste deschis sunt încă rari.
De zece zile fostul președinte pare nerăbdător să-și anunțe propria candidatura. El dă semne de nervozitate față de ascensiunea unui potențial rival, pe care l-a poreclit „Ron DeSanctimonious” („moralizant”). Luni seara, în Dayton (Ohio), ca un reprezentant de vânzări care lăuda calitățile produsului său, a derulat un ecran gigant cu rapoarte de sondaje elocvente. „Trump: 71%. Ron DeSantis: 10%. Nu e rău…” Mai târziu, în seară, el a mărturisit Wall Street Journal : „Dacă apare, o să vă spun lucruri despre el care nu vor fi foarte măgulitoare. Știu mai mult decât oricine, cu excepția poate soției lui."
Diferitele anchete parlamentare și judiciare care îl vizează pe Trump par să aibă ca principal efect de a-i stârni furia și determinarea. Acestea se referă la implicarea sa în evenimentele din 6 ianuarie 2001, dar și la suspiciuni de imixtiune în procesul electoral din Georgia, evaziune fiscală, precum și deturnarea de documente secrete. Batjocorind eforturile zadarnice ale lui Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților, de a obține „demiterea” lui, el a remarcat în fața celor câteva mii de susținători adunați la Dayton: „M-a pus sub acuzare de două ori și sondajele mele continuă să progreseze!” La picioarele lui, o mulțime extaziată a scandat: „Încă patru ani!”
