Să începem cu o cronologie a evenimentelor din România și apoi să vedem de ce țara este atât de importantă pentru planurile NATO la Marea Neagră, precum și importanța mai mare a anulării alegerilor. Mă voi concentra în primul rând pe implicarea actorilor din afara României, deoarece nu sunt deloc familiarizat cu scena politică a țării, dar cred că avem cel puțin câțiva experți în comentarii care, sperăm, pot oferi mai multă perspectivă internă.
Cronologie
Săptămânile premergătoare alegerilor: pe TikTok începe o campanie numită EchilbruSiIntegritate. Aproximativ 130 de persoane influente urmează un scenariu similar pentru a realiza videoclipuri care descriu calitățile unui viitor președinte fără nume. Unii dintre influenceri scriu, însă, în comentariile videoclipului: „Călin Georgescu”.
24 noiembrie: Alegerile prezidențiale. Georgescu — un relativ necunoscut care conduce o politică creștină conservatoare, populistă economică și non-intervenționistă față de Proiectul Ucraina — iese în mod surprinzător pe primul loc. Alegătorii clasei muncitoare nemulțumiți îl susțin puternic, deoarece câștigă peste 2 milioane de voturi (23 la sută) în primul tur. Întrucât niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută, pe 8 decembrie urma să aibă loc un al doilea tur.
28 nov.: Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) al României anunță că au avut loc „atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și, separat, că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă datorată la tratamentul preferențial pe care i-a acordat platforma TikTok, nemarcându-l drept candidat politic.”
În ciuda faptului că CSAT a afirmat că „unii actori statali și nestatali, în special Federația Rusă”, s-au aflat în spatele atacurilor cibernetice, Serviciul Special de Telecomunicații (STS), o agenție militară care are sarcina de a asigura infrastructura de comunicații pentru procesul electoral, a declarat că în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale nu a fost observat niciun atac cibernetic.
5 dec: Serviciul secret al Ministerului de Interne transmite Curții Constituționale a României (CSAT) o notă în care spune că campaniile TikTok au fost prezentate publicului ca o „campanie menită să conștientizeze importanța votului”, dar în realitatea i-a fost de ajutor lui Georgescu.
6 dec.: La doar două zile înainte de votul din turul doi, Georgescu părea că va câștiga cu siguranță, Curtea Constituțională a României anulează rezultatele primului tur al alegerilor, susținând că o operațiune de influență rusă a avut impact asupra votului. Se presupune că vor avea loc noi alegeri în primăvară.
16 dec.: Comisia Europeană anunță că deschide o procedură oficială împotriva TikTok pentru rolul său în alegerile din România. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, face pasul rar de a comenta în mod public o investigație, spunând următoarele:
„În urma unor indicii serioase că actori străini s-au amestecat în alegerile prezidențiale din România folosind TikTok, investigăm acum amănunțit dacă TikTok a încălcat Digital Services Act [DSA] nereușind să abordeze astfel de riscuri.”
19 dec.: Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles. Summitul este dominat de Ucraina, dar președintele României Klaus Iohannis, care rămâne președinte din cauza alegerilor anulate, este primit cu brațele deschise și oferă o perspectivă asupra amenințării ruse.
Liderii UE i-au mulțumit lui Iohannis pentru avertismentele sale, iar toată lumea a revenit să facă proclamații îndrăznețe despre „sprijinirea” Ucrainei și amenințările prezentate de Putin, evidențiate de vrăjitoria sa TikTok în România.
A fost o problemă, totuși. Un raport bombă din 21 decembrie al publicației române de investigație Snoop.ro a dezvăluit că campania TikTok, presupusa orchestrată de ruși, care a aruncat din greșeală democrația românească, a fost de fapt finanțată de Partidul Național Liberal de centru.
Firma angajată de PNL, Kensington Communication, spune acum că va depune o plângere penală pentru ca autoritățile judiciare să investigheze posibila deturnare a campaniei sale în favoarea unui candidat „extremist”, spune o declarație Kensington.
„Kensington Communication va depune plângere penală pentru ca autoritățile competente să investigheze deturnarea, atacul de bot și/sau clonarea campaniei desfășurate de Kensington, la ordinul PNL, desfășurată prin Platforma Fame Up, în favoarea un candidat extremist.”, spune declaratia
Kensington este deținuta de Răzvan Săndulescu și Cătălin Dumitru despre care nu am prea multe informații. Poate cititorii mai familiarizați cu peisajul politic românesc pot comenta.
În timp ce mass-media a petrecut săptămâni întregi sugerând că presupusa operațiune de influență din România a fost „îngrozitor de asemănătoare” cu presupusele campanii rusești din Ucraina și Moldova, se dovedește că este mult mai aproape de strategia campaniei lui Clinton în 2016, care a dus la o pierdere de șoc și învinuirea ulterioară a Rusiei pentru acea înfrângere. Și continuă chiar și după ce totul fost dezmințit.
O diferență cheie, evident, este că în România alegerile au fost anterior anulate, în timp ce în SUA Trump a fost întâmpinat în funcție de Rusiagate.
Merită să ne amintim că, deși PNL a finanțat campania TikTok și a pus-o vina pe seama Rusiei, încă nu există dovezi că aceasta a schimbat alegerile.
Și se acordă puțină atenție consecințelor economice din România din cauza Proiectului Ucraina. În timp ce România nu a fost lovită la fel de puternic ca alte țări europene în ceea ce privește energia datorită propriilor livrări și capacității de a continua să importe gaz rusesc prin conducta Turkstream, țara este încă forțată să se confrunte cu inflația, pescuitul la Marea Neagră și dificultățile turistice din cauza conflictul și prețuri mai mari pentru alte produse care erau importate din Rusia, cum ar fi produse din oțel, fier, lemn, ciment și hârtie. Între timp, guvernul din România a împins bugetul militar mai sus.
Importanța României pentru NATO
Uniunea Europeană, care a pierdut deja atât de mult — și-a distrus propria economie și poziția internațională, a restricționat libertățile, și-a schimbat toate prioritățile și a supus în mod deliberat întregul proiect UE influenței NATO — continuă să meargă înainte în această direcție, iar totul poate fi urmărit începând cu Ucraina și Rusia.
În acest context, Georgescu nu poate fi lăsat să câștige, deoarece adoptă o abordare de bun-simț, considerând că confruntarea cu Moscova provoacă mult mai mult rău românilor decât Rusiei.
Iar România este pur și simplu prea importantă pentru NATO și pentru efortul de a slăbi Rusia. Washingtonul și Bruxelles-ul se confruntă deja cu guverne recalcitrante în Ungaria și Slovacia, dar România este o situație cu totul diferită.
La fel ca Ungaria și Slovacia, se învecinează cu Ucraina și, deși oferă puțin sprijin militar propriu, este al doilea cel mai important centru, după Polonia. Producătorul german de arme Rheinmetall are o instalație în Satu Mare pentru a repara echipamentele occidentale donate Ucrainei.
De asemenea, are o importanță geografică mai mare datorită locației sale la Marea Neagră și este o parte majoră a strategiei SUA acolo.
Consiliul de Securitate Națională (NSC) al SUA lucrează în prezent la oficializarea unei strategii de securitate și dezvoltare a Mării Negre în cadrul agențiilor guvernamentale, dar actualul Act de Autorizare a Apărării Naționale subliniază deja câțiva piloni ai acelei strategii care pot fi rezumați astfel: a „păstra Rusia și China” afară și SUA și NATO înăuntru.”
Ceea ce prevede este un arc de „ordine bazată pe reguli”, de la Marea Caspică la Marea Adriatică, care ar permite SUA să exercite controlul asupra mișcării energiei și mărfurilor prin regiune și până în Caucazul de Sud, care este poziționat la intersecția coridoarelor de transport în plină dezvoltare Est-Vest și Nord-Sud. Este o parte majoră a acțiunii SUA pentru dominația globală, care urmărește să controleze coridoarele maritime cheie și punctele de sufocare.
În ianuarie, Turcia, Bulgaria și România au semnat un memorandum de înțelegere la Istanbul prin care se înființează Grupul Naval de Contramăsuri Mine din Marea Neagră, care va supraveghea operațiunile de deminare. Existau speranțe din partea unora din Occident că aceasta ar putea fi o modalitate de a ocoli obiecțiile Turciei la adresa navelor de război NATO care navighează în Marea Neagră, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, România se confruntă cu presiuni pentru a-și consolida forțele navale, deși nici asta nu a mers bine. De la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale aflam ca:
Din 1989, România a achiziționat doar două fregate vechi de tip 22, cumpărate din Marea Britanie în urmă cu 20 de ani, fără sisteme de rachete, și o corvetă construită intern în anii 1990. În 2023, România a cumpărat doua nave vânători de mine dezafectați de la Marina Regală. România își întărește marina neglijată pe o bază ad-hoc. A cerut ajutorul SUA pentru modernizarea fregatelor Type-22 și a comandat două elicoptere de luptă de suprafață H215M pentru acestea de la Airbus, care urmează să fie construite la fabrica din Brașov. A anunțat reînarmarea cu rachete NSM a trei corvete de rachete și intenția de a comanda două nave de patrulare în procedură fast-track de la șantierul naval gălățean deținut de firma olandeză Damen. România s-a alăturat, de asemenea, programului PESCO pentru construcția de corvete de patrulare, care, dacă va avea succes, înseamnă că primele nave vor fi construite după 2030. Aceste măsuri sunt menite să umple golul cauzat de anularea în 2023 a unui program de construcție de 1,2 miliarde de euro pentru a construi patru corvete și modernizarea fregatelor Type-22 într-un șantier naval românesc după ce Ministerul Apărării nu a reușit să se înțeleagă cu Grupul Naval Francez selectat în licitație și nu a intrat în negocieri cu Damen, a cărui ofertă a fost a doua..
România încearcă să-și refacă forța submarină. Se negociază cu Naval Group – în ciuda experiențelor negative din trecut – pentru a construi două submarine de tip Scorpène în Franța pentru aproximativ 2 miliarde de euro. Punerea în funcțiune a acestora ar fi o provocare pentru Marina Română, întrucât nu mai are astfel de nave în linie din 1996, iar reconstrucția instalațiilor tehnice și pregătirea echipajelor ar dura până la 10 ani.
România este, de asemenea, locul extinderii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în valoare de 2,7 miliarde de dolari, pentru a deveni cea mai mare din Europa. O idee interesanta a fost distribuita pe X de Mike Benz, Director executiv FFO Freedom:
SUA se pregătește să parcheze o flotă uriașă de drone militare pe coasta României la Marea Neagră după finalizarea celei mai mari baze militare a NATO din Europa acolo. Ar putea fi legat de flotele mari de drone care pot fi testate de-a lungul coastelor SUA luna aceasta?
SUA și-au extins prezența militară în România la dimensiunea brigăzii și fac eforturi ca apărarea avansată a NATO în România să includă o formațiune multinațională de arme combinate concentrată pe Delta Dunării .
Pe frontul energetic, Black Sea Oil & Gas, controlată de firma americană de capital privat Carlyle Group LP, a lansat în 2022 prima dezvoltare offshore din România în trei decenii.
Anul trecut, secretarul adjunct de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, James O'Brien, a depus mărturie în fața Comisiei de Relații Externe a Senatului și a discutat despre cooperarea SUA în domeniul energetic cu România. Câteva puncte importante:
O'Brien a detaliat Proiectul Phoenix, un parteneriat între România și Statele Unite menit să crească securitatea energetică a regiunii. O'Brien a spus că Development Finance Corporation și Export-Import Bank din Statele Unite au semnat scrisori de interes în valoare totală de patru miliarde de dolari „pentru a implementa un mic proiect de reactoare modulare în România”. În același timp, statele lucrează pentru a-și spori propria securitate energetică, de exemplu cu proiecte energetice offshore în curs de desfășurare în apele bulgare, românești și turcești . Cu toate acestea, Rusia este hotărâtă să-și păstreze dominația energetică și, cu o înclinație pentru operațiuni de influență malignă, va încerca probabil să distrugă eforturile Statelor Unite de a ajuta statele de pe litoralul Mării Negre. Statele Unite și aliații săi regionali trebuie să fie pregătiți cu un răspuns de comunicații strategice eficient dacă Rusia declanșează operațiuni de influență malignă - inclusiv o campanie strategică de dezinformare - concepute pentru a opri Proiectul Phoenix. Este posibil ca astfel de campanii să nu fie fără precedent, deoarece unii oficiali europeni bănuiesc (deși fără dovezi clare) că Rusia a contribuit la finanțarea protestelor împotriva proiectelor Chevron din Lituania și România în anii 2010.
Instanțele UE și „statul de drept”
UE a folosit de multă vreme legea, sabotajul economic și amenințările pentru a îndrepta alegerile naționale în direcția sa. Și chiar dacă rezultatul nu a mers așa cum și-a dorit Bruxelles-ul, de obicei avea suficiente „instrumente”, așa cum le numește von der Leyen, pentru a forța noul guvern să se alinieze.
Acțiunile din România marchează însă cu totul altceva. În doar câțiva ani, am trecut de la instrumente la presiunea pe reprezentanții aleși la instrumente pentru a anula pur și simplu rezultatele alegerilor din cauza videoclipurilor TikTok, iar utilizarea instanțelor pentru a impune ideea de „democrație” a Bruxelles-ului este demnă de remarcat.
Instanțele din statele UE joacă un rol major în exercitarea controlului de la Bruxelles asupra blocului și erodarea suveranității. Comisia Europeană are puterea de a invoca deficiențele „statul de drept” în statele membre, care pot pune în pericol coeziunea UE și fondurile de redresare alocate statului în încălcare. În teorie, avertismentul ar trebui să fie despre standardele democratice, corupție, independența sistemului judiciar și siguranța jurnaliștilor. În realitate, amenințarea de a tăia unele fonduri UE este folosită ca o formă de șantaj financiar pentru a împiedica țările din bloc să se abată de la ortodoxia neoliberală și de la prioritățile NATO. Putem vedea dovezi ale politizării „statul de drept” în cazurile Ungariei și Poloniei. Comisia a folosit miliarde de fonduri reținute la începutul acestui an pentru a-l mitui pe premierul maghiar Viktor Orbán să cedeze banii pe care îi reținea pentru Proiectul Ucraina.
Problemele de stat de drept ale Poloniei cu Bruxelles-ul au dispărut în mod magic odată ce soldatul loial UE/NATO Donald Tusk a fost ales prim-ministru anul trecut – în ciuda problemelor aproape identice cu mass-media, de exemplu, ca în cazul predecesorului său.
În cele din urmă, Bruxelles-ul vrea instanțe care să fie în concordanță cu ideea sa de democrație și o Europă „juristocratică”, mai degrabă decât o expresie a „voinței naționale”. De-a lungul anilor, Bruxelles-ul a lucrat pentru a se asigura că mai multă putere a fost transferată către instanțele din statele membre ale UE, astfel încât să avem acum următoarele:
Ran Hirschl, absolvent al Universității Yale și profesor de Drept și Științe Politice la Universitatea din Toronto, afirmă că prin transferul unei „cantități fără precedent de putere de la instituțiile reprezentative către sistemul judiciar”, regimurile occidentale au stabilit regimuri „juristocratice”. Aceste regimuri, continuă Hirschl, sunt dominate de o „coaliție de inovatori juridici” care determină „momentul, amploarea și natura reformelor constituționale” și care, „în timp ce susțin democrația (...), încearcă să izoleze procesul de elaborare a politicilor de vicisitudinile politicii democratice'.
Faptul că aceste instanțe au fost folosite într-o natură atât de flagrantă antidemocratică în România marchează o escaladare majoră de la Bruxelles, care s-a bazat anterior pe campanii de presiune mai discrete.
Legislație, sabotaj economic, revoluții de culoare și amenințări. În UE – chiar și în cele mai mari țări ale blocului, cum ar fi Franța, Italia și Germania – eforturile de a submina alegătorii vor fi în creștere constantă, pe măsură ce problemele economice cresc și furia alegătorilor crește față de guvernele care continuă să sape mai adânc, agățandu-se de dogma centristă. a neoliberalismului şi transatlanticismului.
In UE câștiga teren partidele care pun la îndoială înțelepciunea Proiectului Ucraina și belicositatea continuă față de Rusia, China și oricine altcineva spune Washingtonul este pe lista inamicului.
Și sunt necesare mai multe măsuri draconice pentru a ține lupii la distanță.
Este cu totul posibil ca România să fie doar începutul alegerilor anulate, deoarece campionii de război neoliberali care se autointitulează „centrul” și-ar plăcea fără îndoială puterea de a anula alegerile oriunde consideră de cuviință.
Test pentru viitoarele alegeri din Europa?
Politico anunță la fel într-un articol din 17 decembrie. La subtitlul „Germania este următoarea”, autorul aruncă cu ușurință următoarele:
Dar adevăratul scenariu de coșmar despre care membrii Parlamentului European și-au exprimat îngrijorarea marți este ca dezinformarea să devină necinstită atunci când germanii se îndreaptă spre vot în februarie... La începutul lunii decembrie, Comisia a ordonat TikTok să păstreze toate datele legate de gestionarea riscului electoral timp de patru luni. începând cu 24 noiembrie și până în martie — surprinzând ceea ce se va întâmpla în perioada premergătoare alegerilor din Germania.
„Managementul riscului electoral”. Este UE într-adevăr îngrijorată de conținutul de pe TikTok și de lipsa ei de etichete de conținut politic sau este mai mult un țap ispășitor util atunci când democrația merge prost în ochii centriștilor de la Bruxelles?
Ar fi șocant dacă parveniții politici din Germania — Alternativa pentru Germania (AfD) din dreapta și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) din stânga — vor reuși să obțină un rezultat asemănător cu cel al lui Georgescu.
AfD are amenințarea unei interdicții care planează deasupra capului din cauza elementelor naziste din rândurile sale, dar o privire la cei pe care îi sprijină UE și SUA în Ucraina vă spune că adevăratul motiv este că vrea legături pașnice cu Rusia, deoarece asta este în interesul majorității germanilor.
Alegerile din România sunt poate cel mai flagrant exemplu de ipocrizie din partea UE, care descrie conflictul său cu Rusia și „reducerea riscului” din China ca pe o bătălie între democrație și autoritarism. Vine în același timp, Bruxelles și Washington se luptă să orchestreze o revoluție de culoare în Georgia pentru a răsturna rezultatele alegerilor recente de acolo și pentru a forța cetățenii țării să se sacrifice în eforturile plutocraților occidentali de a slăbi Rusia.
Fără îndoială, președintele Georgiei și frantuzoaica Salome Zourabichvili, care spune că nu va părăsi mandatul atunci când mandatul său va expira pe 29 decembrie, va indica România ca dovadă a modului în care funcționează democrația în UE – și ar trebui să funcționeze în Georgia. Asta pentru că președintele României Klaus Iohannis rămâne deocamdată în funcție din cauza alegerilor anulate.
Între timp, Ursula celebrează democrația românească, scriind pe X: În urmă cu 35 de ani, românii au susținut dreptul de a-și alege propriul destin. Mulți și-au dat viața pentru ca copiii lor să fie liberi și să trăiască în democrație. Astăzi, România și Europa își amintesc sacrificiul.
Probabil că este nepăsătoare sau pur și simplu îi face plăcere să pună sare pe răni proaspete, acest lucru contează puțin pentru români și pentru toți europenii cărora le sunt luate treptat drepturile de către Ursula și susținătorii săi.
NEW - EU Commission President on the upcoming elections in Italy, where a right-wing victory is expected:
— Disclose.tv (@disclosetv) September 23, 2022
"We will see. If things go in a 'difficult direction' - I have spoken about Hungary and Poland - we have tools." pic.twitter.com/PxtvpXyCua
????From annulling elections to banning political parties, Europe is in a state of deep political malaise.
— MintPress News (@MintPressNews) December 19, 2024
In this series, MintPress highlights six signs that democracy in Europe is beginning to crumble, citing examples from Romania, Germany, France, and the United Kingdom. pic.twitter.com/swY22SvvA7
