Următoarele alegeri UE ar putea fi ultima șansă pentru eurocrați de a remedia decalajul tot mai mare dintre alegători și instituții. Întrucât următoarele alegeri europene sunt la doar jumătate de an distanță, eurocrații ar putea dori să acorde o atenție deosebită la ceea ce simt europenii când se gândesc la Bruxelles, scrie o analiză The European Conservative.
Europenii sunt în mare parte nemulțumiți de starea democrației la Bruxelles și cred că există un decalaj tot mai mare între instituțiile UE și cetățenii pe care ar trebui să-i reprezinte, arată un nou sondaj Ipsos realizat în cinci state membre ale UE. Încrederea scăzută în instituțiile UE ar putea duce la o prezență scăzută la vot la alegerile din 2024, ceea ce ar putea crește și mai mult nivelul de neîncredere în Uniunea Europeană.
Sondajul din septembrie a fost realizat în Franța, Italia, Polonia, Suedia și Croația, precum și în două țări din afara UE, SUA și Marea Britanie – ambele vor organiza și alegeri generale în noiembrie și, respectiv, ianuarie 2025. Sondajul online de probabilitate a chestionat persoane cu vârsta de 16 ani și peste din țările europene și de 18 ani și mai mult în Statele Unite.
Neîncredere în Bruxelles
În timp ce europenii chestionați sunt în general în favoarea UE ca concept, ei sunt mult mai nemulțumiți de starea democrației în Uniune decât la nivel național.
Majoritatea respondenților din toate țările UE chestionate spun că au o „stare de nemulțumire în ceea ce privește democrația la nivelul UE, doar o mică minoritate simțind că au vreun cuvânt de spus în modul în care sunt luate deciziile. Cea mai mare pondere a persoanelor care cred că au cel puțin o oarecare influență asupra problemelor UE se află în Polonia, dar chiar și acolo depășește 20%.
„Aceste constatări sugerează că o provocare-cheie pentru UE înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024 va fi de a obține sprijinul continuu pentru proiectul UE pentru a ajuta la restabilirea percepțiilor pozitive asupra instituțiilor, agențiilor și organismelor UE”, a spus Christine Tresignie, director general al Ipsos pentru afaceri publice europene, se arată într-un comunicat.
Ce a mers prost?
Nu este deloc surprinzător faptul că doar acele partide care doresc să restabilească controlul democratic asupra UE și să sporească suveranitatea națională sunt în frunte în urne, în timp ce toți cei care beneficiază de actualul status quo stagnează sau se preconizează că vor pierde zeci de locuri. Dar de ce se vede UE din ce în ce mai nedemocratică?
Lipsa de transparență și corupția suspectată pe scară largă în cadrul instituțiilor UE (gândiți-vă la Qatargate sau Pfizergate) ar putea juca un rol major în motivul pentru care europenii nu au încredere în Bruxelles. Chiar și Mediatorul European – al cărui birou a fost creat pentru a ține instituțiile UE la standardele minime de transparență – a trebuit recent să solicite acțiuni ale presei împotriva Comisiei, deoarece aceaasta ignoră complet constatările ei de „administrare defectuoasă” și solicită să elibereze documente potențial incriminatoare.
„Natura și amploarea administrării defectuoase pe care am constatat-o necesită o dezbatere publică mai largă și un control parlamentar atent, deoarece schimbul și dialogul instituțional normal nu au reușit să rezolve problema”, a declarat Mediatorul UE Emily O'Reilly, săptămâna trecută, la Bruxelles.
Un alt factor ar putea fi complexitatea procesului decizional al UE, deoarece sentimentul de control democratic se pierde cu ușurință în uriașul labirint birocratic de la Bruxelles.
Deși este adevărat că membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct, alcătuirea camerei necesită adesea coaliții largi între grupurile de partid pentru a face ceva. De exemplu, PPE, nominalizat de centru-dreapta, a votat împreună cu socialiștii (S&D), liberalii (Renew) și Verzii în aproape 9 din 10 cazuri în ultimii 5 ani – ceea ce ar putea să nu fie prea ușor de suportat pentru alegătorii conservatori.
Celelalte două instituții pot fi și mai problematice. Comisarii și locurile de muncă sunt alese de toate statele membre, dar negocierile sunt alcătuite în cea mai mare parte din cele mai mari, care îi înarmează puternic pe ceilalți până când rămânem blocați cu oameni ca von der Leyen. Teoretic, sistemul Spitzencandidat ar putea face procesul mai direct, dar cu greu ar beneficia cuiva în afară de PPE, care deține deja cele mai multe locuri la vârf.
Consiliul, pe de altă parte, este ultimul adevărat bastion al democrației din Europa, majoritatea deciziilor majore necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre. Totuși, și acest lucru este sub un atac constant acum, deoarece au fost prezentate mai multe inițiative pentru a elimina unanimitatea (și, prin urmare, drepturile de veto), privând în esență electoratele naționale.
Neîncredere acasă
Potrivit sondajului, respondenții nu au prea multă încredere în instituțiile lor democratice de acasă. Aproape toate cele șapte țări incluse în domeniul de aplicare al sondajului au raportat niveluri de satisfacție de 50% sau mai mici față de democrație, doar suedezii fiind mai mult sau mai puțin mulțumiți de modul în care funcționează guvernul lor, la 58%.
În plus, opinia larg răspândită în toate țările chestionate este că starea democrației a fost în declin în ultimii ani. Această opinie este împărtășită de peste 6 din 10 britanici și aproape 7 din 10 americani, cel mai mare număr fiind în Franța, unde 73% au spus că democrația de astăzi nu funcționează la fel de bine ca acum 5 ani.
Majoritatea din toate țările au fost de acord că democrația este „orientată” în favoarea celor bogați și puternici și că este nevoie de „schimbare radicală” pentru a remedia asta.
New @Ipsos poll: three in four Europeans are dissatisfied with #democracy at #EU level. pic.twitter.com/Yh84O1VkHe
— Tamás Orbán (@TamasOrbanEC) December 11, 2023
