Politicianul social-democrat exclude varianta că această afirmație simplifică prea mult cauzele creșterii euroscepticismului și apatiei politice din anumite țări.
”Nu cred acest lucru. Conform unui sondaj, 44% dintre europeni nu înțeleg felul în care funcționează UE, iar mulți dintre aceștia simt că nu își pot face vocea auzită în UE. Dacă aș fi adolescent, mi-aș dori să îmi cunosc drepturile și să învăț despre istoria țării mele, dar și despre istoria europeană. Cum aș putea să mă implic, în calitate de cetățean, și să contribui la UE și la proiectul european acum, când euroscepticismul este în creștere”, susține Draghici.
”Conform unui raport din 2013, în majoritatea statelor membre există un anumit conținut privind dimensiunea UE introdus în programa școlară pentru toate nivelurile de educație, exceptând patru state unde nu era menționat acest subiect în școala primară.
Totuși, conținutul este deseori fragmentat, mult prea general și nu este complementar cu celelalte subiecte predate, iar acest lucru nu îi ajuta pe copii să înțeleagă modul de funcționare al UE. Desigur, acest aspect este supus subsidiarității, iar UE are competență limitată, dar consider că după acest raport vom putea introduce Uniunea Europeană în programa școlară din cele 28 de state membre”, a adăugat acesta.
”Cred că cel mai important lucru este să prezentăm informații care ar putea stârni curiozitatea elevilor și studenților. Nu trebuie să reprezinte o provocare sau să aibă limbaj tehnic, pentru că și noi când eram la școală, preferam lucrurile simple. Consider că informația ar trebui să fie simplă și digerabilă”, a încheiat Damian Drăghici.
