Andrius Kubilius are sarcina de a consolida industria de apărare a UE, în timp ce crește producția, scrie Politico
Uniunea Europeană ar putea deveni un arsenal al democrației și ar putea să-și creeze propriile depozite de arme care ar putea fi folosite de țările membre în caz de urgență militară, a declarat Andrius Kubilius, candidatul comisarului pentru apărare, pentru POLITICO.
„Putem analiza toate ideile diferite... poate că UE și [Comisia] ar trebui să cumpere niște echipamente și ar trebui să le păstreze în depozite”, a spus el într-un interviu în biroul său din Parlamentul European, unde rămâne europarlamentar până când va fi confirmat în noul său post ca prim comisar pentru apărare și spațiu al blocului.
Dacă nivelul de pericol o justifică, „atunci acel echipament este folosit de statele membre”, a spus el. „Aceasta este una dintre posibilități.”
Propunerea ar revoluționa modul în care funcționează blocul. UE a fost fondată ca un proiect de pace după cel de-al Doilea Război Mondial; chiar și fondul care este folosit pentru a rambursa parțial țărilor armele pe care le trimit în Ucraina se numește Facilitatea europeană pentru pace.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a creat noul post de comisar pentru apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la nevoia de a ajuta țările europene să se rearmeze și să continue să livreze arme la Kiev.
Dar depozitarea armelor ar încălca prerogativele care sunt păzite cu gelozie de țările membre, care s-au supărat ca Bruxelles-ul își asuma un rol principal în apărare.
De asemenea, este puțin probabil ca NATO să fie încântată. Jens Stoltenberg, secretarul general în funcție, a emis un avertisment clar săptămâna trecută către UE pentru a se îndepărta de terenul NATO.
„Salut mai multe eforturi ale UE în domeniul apărării, atâta timp cât acestea sunt făcute într-un mod care să nu se dubleze sau să concureze cu NATO”, a spus el, referindu-se la eforturile UE de a înființa propria forță de reacție rapidă a blocului, care ar putea ajunge la domenii precum stabilirea de standarde pentru arme și muniții, precum și obiective de planificare și capacități militare.
„Trebuie să fie un set de standarde, un set de ținte de capacitate, o structură de comandă și aceasta este NATO”, a spus Stoltenberg.
„Țările europene care sunt membre NATO au deja cerințe privind stocurile de muniție în cadrul procesului de lungă durată de planificare a apărării NATO”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și acum lucrând la Royal United Services Institute din Londra.
„Aceste cerințe privind stocurile de muniție, capacitățile militare și pregătirea nu sunt scoase din aer, ci dezvoltate pe baza noilor planuri de apărare ale NATO”.
Kubilius, un fost prim-ministru lituanian, a insistat că nu încearcă să intre în terenul NATO.
„Trebuie să stăm cu NATO pentru că nu încercăm să intrăm în ceea ce face NATO”, a spus el, înainte de a adăuga că cele două diferă de fapt pentru că „NATO nu poate strânge bani”.
Dacă NATO le cere țărilor membre să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare, iar unele nu se încadrează, „ce poate face NATO?” întrebă Kubilius. „Ei pot da vina.”
El a recunoscut, totuși, că, deși UE are puteri de finanțare, „nu este atât de ușor”.
De unde vin banii
„Dacă vrem să avem influență”, a spus Kubilius, blocul ar trebui să aloce „cel puțin” 100 de miliarde de euro în următorul buget pe șapte ani al UE.
Dar asta este doar pentru început, a continuat el: nevoile UE sunt de fapt mult mai mari. Von der Leyen însăși a spus că blocul are nevoie de 500 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru „investiții suplimentare în apărare”.
Toate mijloacele de a ridica această sumă de finanțare sunt problematice din punct de vedere politic. 100 de miliarde de euro ale lui Kubilius ar reprezenta aproximativ 10% din cheltuielile din bugetul UE - o sumă enormă și de aproape 10 ori cifra actuală rezervată pentru securitate și apărare.
O altă modalitate de a obține banii ar fi emiterea de datorii comune, așa cum a făcut blocul ca răspuns la pandemie. Kubilius a menționat „instrumentele pe termen lung” ca o cale de urmat, deși i se opun ferm țările membre mai frugale, cum ar fi Germania și Olanda.
Ca să nu mai vorbim că Kubilius are și alte sarcini.
În scrisoarea ei de misiune către el, von der Leyen i-a cerut lui Kubilius să-și petreacă primele 100 de zile lucrând la o viziune pentru viitorul apărării europene. El schițează deja idei pentru o uniune a apărării similară cu ceea ce a făcut UE cu proiectul său de uniune energetică - consolidarea securității energetice a blocului prin integrarea piețelor energetice ale țărilor membre.
De asemenea, în apărare, blocul ar putea „a avea criterii de securitate militară [declarând] că fiecare țară trebuie să păstreze în depozitul lor o astfel de cantitate de obuze de artilerie”, a spus Kubilius.
Planul ar putea ajuta la unificarea sectorului fragmentat de apărare al blocului, care este împărțit în 27 de piețe separate, cu multe capitale care încurajează formarea de campioni naționali ai apărării.
„Nu mi-ar fi teamă să discut... cum putem permite fuzionarea și să avem companii mai mari”, a spus Kubilius. Firmele mai mari de apărare ar fi, la rândul lor, mai capabile să concureze cu rivalii lor americani care domină în prezent piața de arme din Europa, „dar și cu scopul de a produce ceea ce este necesar pentru noi”.
Din punct de vedere istoric, blocul nu a intervenit prea mult în industria de apărare. Deși sectorul este supus regulilor UE de concurență, articolul 346 din Tratatul UE oferă țărilor o latitudine considerabilă în licitarea contractelor de apărare, rezultând o piață divizată.
Kubilius face ecou apelurilor lui Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, care a scris într-un raport recent despre competitivitatea UE că blocul ar trebui să permită „consolidării apărării industriale să ajungă la scară, acolo unde este necesar”.
În calitate de fost lider al unei țări care se învecinează cu Rusia și care are o experiență istorică lungă și amară de a fi o colonie cucerită a Kremlinului, Kubilius a primit un avertisment dur dacă blocul nu își îndeplinește obiectivele de a-și consolida industria de apărare.
„Fie avem un plan clar, cum ne pregătim... fie creăm un fel de tentație pentru [liderul rus Vladimir] Putin”, a spus el.
