Confruntată cu explozia timpului petrecut pe ecran, accesul la internet va fi limitat în China. Un paradox, pentru o națiune care e departe de a avea aceleași preocupări pentru utilizatorii din Occident, scrie Le Figaro.
Pe măsură ce se lasă noaptea, copiii și adolescenții din China, întinși în liniște în paturile lor, se vor confrunta în curând cu ecrane stinse. Regatul de Mijloc, care visează să fie cea mai mare putere economică a lumii acuză Internetul că are efecte dăunătoare asupra atenției tinerilor săi, asupra concentrării acestora și asupra dezvoltării gândirii lor critice.
„Marea frică a Chinei, însăși obsesia Partidului Comunist, este că individualismul va avea în cele din urmă prioritate față de colectivism”, analizează Tanguy Struye de Swielande, expert în relații internaționale și tehnologie. Autoritățile de la Beijing elimină treptat din peisaj platformele care ar putea să-i blocheze populația în bule de filtre și idei… ”
Un „mod minor”
Din septembrie, internetul nu va mai fi accesibil pentru minori, între orele 22:00 și 6:00, pe telefoane, tablete și chiar pe ceasuri conectate. Administrația Chineză Cyberspace (CAC) merge și mai departe în planul său de acțiune dezvăluit miercuri, deoarece stabilește și o limită de timp pentru navigarea online în timpul zilei: nu mai mult de 40 de minute pentru copiii sub 8 ani, doar o oră pentru 8-16 anii și două ore pentru adolescenții cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani.
La începutul anului 2023, 98% dintre tinerii chinezi cu vârsta cuprinsă între 9 și 19 ani aveau un telefon mobil, iar aproape 24 de milioane dintre ei erau catalogați ca „dependenți din punct de vedere medical”, sugerează cele mai recente statistici naționale disponibile. În ochii Partidului Comunist, timpul petrecut cu aceste distracții reprezintă atâtea ore pierdute fără să studiezi, să citești cărți sau să te joci mingea cu vecinii din cartier. Autoritățile sunt, de asemenea, preocupate de creșterea numărului de miopi în țară...
Acest regulament este ultima piatră pusă de Beijing în politica sa de protejare a minorilor de ecrane. Acest arsenal este posibil de puterile exorbitante acordate autorităților de reglementare, responsabile cu supravegherea internetului. Furnizorilor de dispozitive electronice sau telefoane, precum Xiaomi, li s-a ordonat astfel să dezvolte un „mod minor”, pe care părinții vor trebui să-l configureze. Aceste companii vor fi în curând supuse unor controale. „Implementarea acestor noi cerințe necesită mult efort și costuri suplimentare pentru companii ”, comentează un avocat specializat în tehnologie. Riscul de nerespectare, dacă măsura va intra în vigoare din septembrie, va fi foarte mare.
În urmă cu optsprezece luni, China a stabilit limita de timp pe care minorii îl pot petrece pe jocuri video online la trei ore pe săptămână, folosind parametrii de verificare a identității și teste de recunoaștere facială. În efortul de a „vindeca” dependența copiilor de ecrane, administrația a lansat anul trecut o campanie masivă de comunicare prin care îi îndeamnă pe părinți să-și ducă copiii în tabere specializate de detoxifiere...
Logica inversă pentru Occident
Nici Partidul Comunist nu mai ezită astăzi să restrângă libertățile influențelor și vedetelor pop celebre chineze care s-ar inspira puțin prea mult din cultura americană. Țara care a dat naștere TikTok este departe de a avea aceleași preocupări pentru Occident. China lasă, de fapt, tinerelor generații ale Statelor Unite, primul său rival geopolitic,Marii Britanii sau Europei, plăcerile de a se distra pe aplicația sa foarte populară, considerată până în prezent cea mai captivantă din lume. „Este unul dintre instrumentele soft power exercitate de China, analizează Tanguy Struye din Swielande. Cu speranța, în special, că aceste distracții care creează dependență vor participa la polarizarea democrațiilor noastre liberale și la slăbirea lor. Versiunea TikTok disponibilă în China, Douyin, limitează timpul zilnic de utilizare a adolescenților la 40 de minute.
În cruciada sa pentru protecția valorilor sale conservatoare, Beijingul își asumă că va sacrifica unele dintre navele sale emblematice tehnologice în acest proces. Pentru că peste restricțiile impuse, gigantul digital Tencent (proprietarul platformei WeChat), Baidu, „Google chinezesc” sau SinaWeibo, adesea echivalat cu Twitter, și-au văzut evaluarea scăzând la Bursa de Valori din Hong Kong. Pentru a păstra un anumit control asupra acestor companii, fiii unor înalți oficiali ai Partidului Comunist se invită acum în consiliile de administrație. În ultimele luni însă, preluarea de către Beijing a acestei sfere economice a început să producă primele efecte negative asupra ocupării forței de muncă. Țara se confruntă cu un șomaj fără precedent în rândul elitelor sale, cu tinerii care se luptă să își găsească de lucru în companiile sale de tehnologie după facultate...
