În fața creșterii perioadelor de secetă și a epuizării rezervelor de apă, Comisia Europeană recomandă statelor membre să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în 2030. Deși planul marchează primul efort oficial de stabilire a unui obiectiv de eficiență a apei, lipsa unor măsuri obligatorii și a unei coordonări stricte ridică semne de întrebare cu privire la eficiența reală a acestor recomandări. În contextul unor pierderi masive de apă și investiții insuficiente în infrastructură, Europa se confruntă cu riscuri serioase, iar propunerile actuale par să nu țină pasul cu gravitatea crizei hidrice. Este pentru prima dată o țintă de eficiență în utilizarea apei, scrie Financial Times
Bruxelles-ul va solicita țărilor membre ale Uniunii Europene să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în 2030, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu secete tot mai frecvente și extinse. Planul, care urmează să fie prezentat luna viitoare și a fost consultat de Financial Times, marchează prima propunere a Comisiei Europene de stabilire a unui obiectiv concret privind eficiența în utilizarea apei, reflectând îngrijorarea legată de rezervele tot mai reduse de apă freatică din UE.
„Trebuie să ne gândim cum să folosim apa mai eficient,” a declarat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, pentru Financial Times. „Chiar și atunci când facem un duș, trebuie să reflectăm la acest lucru.”
În sudul Europei, restricțiile estivale privind consumul de apă — inclusiv interdicții asupra umplerii piscinelor — au devenit o practică obișnuită.
Haris Sachinis, directorul general al Eydap, cea mai mare companie de apă din Grecia, a avertizat în mod repetat că, în lipsa unor măsuri urgente, Atena ar putea rămâne fără apă în următorii doi ani, mai ales dacă actualele condiții hidrologice persistă.
În Cipru, anul 2025 marchează „al treilea an consecutiv de secetă și reprezintă a opta cea mai gravă perioadă din ultimii 50 de ani” în privința rezervelor de apă, potrivit ministrului agriculturii Maria Panayiotou. Chiar și în Suedia, țara natală a comisarului Roswall și una dintre cele mai nordice țări europene, udarea grădinilor cu furtunul este interzisă în unele regiuni. În Franța și Spania, în ultimii ani au izbucnit conflicte între fermieri și ecologiști pe tema drepturilor de utilizare a apei și a planurilor de construcție a barajelor.
Planul Comisiei va prezenta modalități prin care UE poate deveni mai rezilientă în fața stresului hidric — situație în care cererea de apă depășește oferta — și își propune să încurajeze statele membre să investească mai mult în infrastructura de apă: conducte, pompe și stații de tratare.
Potrivit organizației EarEau din industria apei, aproximativ 25% din apa din UE se pierde din cauza scurgerilor, procentul fiind mult mai ridicat în unele țări, precum Bulgaria, unde se pierde anual în jur de 60% din apă prin conducte defecte.
Comisia estimează că este nevoie de 23 de miliarde de euro anual pentru infrastructura de apă
Potrivit oficialilor implicați în redactarea planului privind apa, Comisia Europeană estimează că este necesară o finanțare de 23 de miliarde de euro anual pentru a susține în mod corespunzător infrastructura de apă. Banca Europeană de Investiții va pune, de asemenea, la dispoziție un program de împrumuturi și garanții în valoare de 15 miliarde de euro pentru finanțarea infrastructurii de apă în perioada 2025–2027, se arată în document.
Planul subliniază că doar 2,4% din apa utilizată în UE este refolosită anual, un procent care ar trebui să crească. Proiectul planului ar putea suferi modificări înainte de publicarea oficială.
O fotografie din noiembrie 2024 arată un pod peste barajul secat Yovkovtsi din Bulgaria — țară care pierde aproximativ 60% din apă anual din cauza conductelor defecte.
Ținta de economisire de 10% nu va fi obligatorie, Comisia încurajând statele membre să își stabilească propriile obiective naționale și să colecteze mai multe date — un domeniu unde există adesea lacune în sectorul apei. Unele țări aflate deja sub presiune hidrică, precum Spania, și-au fixat deja ținte proprii privind eficiența utilizării apei.
Totuși, într-o evaluare climatică publicată miercuri, Comisia a arătat că doar „un număr limitat” de state membre au luat în considerare măsuri privind reziliența la lipsa apei. Planul UE vine după ce Comisia a avertizat, anul trecut, în legătură cu creșterea competiției pentru resursele de apă, inclusiv „riscul potențial de conflicte în interiorul și între statele membre”.
Comisarul Jessika Roswall a subliniat necesitatea cooperării între state în probleme legate de apă: „Apa nu ține cont de granițele naționale.”
Tot mai multe bănci și instituții financiare recunosc factori de mediu, precum lipsa apei, drept o amenințare critică pentru activitatea economică. Banca Centrală Europeană a avertizat, săptămâna trecută, că „doar lipsa apei de suprafață pune în pericol aproape 15% din PIB-ul zonei euro”.
Deși situația din sudul Europei este, deocamdată, mai puțin gravă decât anul trecut — datorită ploilor abundente din primăvară care au umplut rezervoarele — oficialii și mediul de afaceri rămân îngrijorați de penuriile de apă pe termen scurt.
