Guvernul brazilian a refuzat joi să semneze declarația finală a Summit-ului pentru Democrație, în care țările participante au încercat să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina, a informat ziarul brazilian Globo, citând surse.
Din cauza dezacordurilor cu privire la Rusia, Brazilia nu va semna declarația Summitului Democrației orgaizat de Joe Biden.
Surse guvernamentale au confirmat că principalul motiv este atenția acordată războiului din Ucraina, apărând ONU ca cel mai bun loc pentru a dezbate problema.
Guvernul brazilian a decis să nu adere la declarația finală a Summit-ului pentru Democrație, eveniment promovat pentru a doua oară de guvernul SUA și care se încheie joi. După cum au confirmat surse diplomatice, guvernul Lula nu este de acord cu accentul acordat războiului din Ucraina și cu „utilizarea” summit-ului pentru a condamna Rusia.
Pentru Brazilia, sfera de abordare a conflictului sunt Națiunile Unite, atât Adunarea Generală, cât și Consiliul de Securitate, în care țara ocupă în prezent un scaun rotativ.
Într-o scrisoare trimisă organizatorilor summitului de la Washington președintele Luiz Inácio Lula da Silva afirmă că „trecem printr-o perioadă de amenințare cu un nou Război Rece și de inevitabilitatea unui conflict armat. Toată lumea știe costurile pe care le-a avut primul război în cheltuirea cu arme în detrimentul investițiilor sociale. Steagul apărării democrației nu poate fi folosit pentru a construi ziduri sau a crea diviziuni. A apăra democrația înseamnă a lupta pentru pace. Dialogul politic este cel mai bun mod de a construi consens”.
Lula nu a înregistrat un videoclip pentru că a fost diagnosticat săptămâna trecută cu pneumonie și, anterior, s-a raportat că nu va participa virtual, la fel ca marea majoritate a șefilor de stat, deoarece data a coincis cu călătoria sa în China – suspendată din cauza bolii, guvernul încearcând să stabilească o nouă dată pentru aprilie.
Declarația finală a summit-ului regretă „consecințele umanitare ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile continue împotriva infrastructurii critice din Ucraina, cu consecințe devastatoare pentru civili, și ne exprimăm profunda îngrijorare față de numărul mare de victime, inclusiv femei și copii, numărul de persoane strămutate în interior și de refugiați care au nevoie de ajutor și asistență umanitară, precum și încălcările și abuzurile comise împotriva copiilor. Suntem profund îngrijorați de impactul negativ al războiului asupra securității alimentare globale, energiei, securității și siguranței energiei nucleare și mediu inconjurator".
Într-un fragment destinat direct președintelui rus Vladimir Putin, declarația spune că „sprijină cu fermitate responsabilitatea pentru cele mai grave crime conform dreptului internațional comise pe teritoriul Ucrainei prin investigații și urmăriri penale adecvate, corecte și independente la nivel național sau internațional și asigurarea dreptății tuturor victimelor și prevenirea viitoarelor crime”.
Alte țări, precum India, partener al Braziliei și Rusiei în Brics (un grup format tot din China și Africa de Sud), urmează să semneze declarația, dar fac o rezervă cu privire la punctele în care este menționat războiul din Ucraina. În ciuda presiunilor din partea americanilor și europenilor, Brazilia, spun surse diplomatice, își menține decizia și tradiția istorică de a-și susține pozițiile în dreptul internațional și, în acest caz, în Carta Națiunilor Unite.
La ONU, Brazilia a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a încălcat principiul integrității teritoriale. Dar, tot la ONU, guvernul brazilian s-a opus măsurilor unilaterale, precum sancțiunile și trimiterea de arme în Ucraina, întrucât consideră că acest tip de decizie ar trebui adoptată prin vot în Consiliul de Securitate, în care Rusia are drept de veto. Brazilia a fost, de asemenea, împotriva expulzării Rusiei din organizații internaționale precum Organizația Internațională a Muncii (ILO), printre altele, promovate de americani și europeni.
Săptămâna aceasta, aliații guvernului ucraineanului Volodymyr Zelensky au fost iritați de decizia Braziliei de a sprijini o propunere a Rusiei în Consiliul de Securitate, în care se apăra deschiderea unei anchete asupra exploziei, în septembrie anul trecut, la conductele de petrol Nord Stream 1 și 2, în Marea Baltică, construite pentru a transporta gazul rusesc în Europa.
Propunerea a fost susținută doar de Rusia, China și Brazilia, iar alte 12 țări s-au abținut. Potrivit unor surse braziliene, textul prezentat de Rusia cerea doar deschiderea unei anchete în sfera ONU, lucru pe care Brazilia nu ar avea niciun motiv să nu-l susțină. Alte investigații sunt efectuate de țări individuale, dar guvernul Putin solicită o anchetă care poate fi considerată imparțială.
În participarea sa la summit, Zelensky a asigurat că „ar trebui să scăpăm de iluzia că asocierea cu răul poate aduce ceva de libertate”.
„Inamicii democrației trebuie să piardă și doar aceasta poate fi adevărata bază a securității democrației”, a spus președintele ucrainean.
În aceeași scrisoare trimisă guvernului SUA, Lula spune că „instituțiile democratice trebuie să fie capabile să reziste atacurilor violente, campaniilor de dezinformare și discursurilor instigatoare la ură, care folosesc adesea rețelele de socializare în același mod ca depășirea războaielor, crizei climatice, foametei. și inegalitatea pe planetă”.
Summitul condus de Biden stârnește controverse, printre alte motive, pentru excluderea țărilor din regiune, inclusiv Venezuela, Nicaragua și Cuba, și subiecte considerate importante de Brazilia, precum situația din teritoriile palestiniene. Președintele american a promis un fond de 690 de milioane de dolari pentru promovarea democrației în lume și a declarat că „istoria mondială se confruntă cu un punct de cotitură, în care deciziile care se iau vor afecta următoarele decenii”.
