Comisia de anchetă a ONU, care documentează abuzurile comise în Ucraina, a emis primul său raport joi. Ea îi acuză pe ruși de crime de război și evocă posibile crime împotriva umanității, dar nu a observat niciun genocid. Prevăzătoare, ea solicită totodată mai multe investigații pe acest subiect, genocidul fiind o crimă complicat de dovedit, scrie TF1Info.
Crime de război dovedite, posibile crime împotriva umanității, dar niciun genocid observat, cel puțin pentru moment. Acestea sunt constatările întocmite cu prudență de anchetatorii ONU responsabili cu investigarea abuzurilor comise de forțele ruse. Cei trei comisari au prezentat joi rezultatele cercetărilor lor cu ocazia publicării primului lor raport, fără însă a trage concluzii definitive asupra unui posibil genocid, recomandând continuarea investigațiilor pe acest subiect.
Ucraina și câțiva dintre aliații săi au susținut deja că Moscova a ordonat un genocid în mai multe orașe ucrainene, în special după descoperirea masacrelor de la Boutcha la începutul conflictului, în aprilie 2022. „Nu am constatat că a avut loc un genocid în Ucraina” , a declarat însă jurnaliştilor Erik Mose, unul dintre cei trei comisari responsabili de anchetă, subliniind totodată „ că anumite aspecte pot ridica semne de întrebare” asupra unui posibil genocid.
Investigațiile au remarcat în special că anumite declarații din presa rusă ar putea merge în această direcție, a transmis pe Twitter Imogen Foulkes, jurnalist al BBC. „Vom continua aceste investigații dacă mandatul nostru va fi prelungit” la începutul lunii aprilie de către Consiliul pentru Drepturile Omului, a promis Erik Mose.
O „intenție” greu de documentat legal
În schimb, anchetatorii au concluzionat că transferul de către Rusia a copiilor ucraineni în zonele aflate sub controlul său din Ucraina, precum și pe propriul său teritoriu, a echivalat cu o „crimă de război” . În ceea ce privește „valurile de atacuri” împotriva infrastructurii energetice ucrainene și „folosirea torturii” de către forțele ruse, acestea „ar putea constitui crime împotriva umanității” , au remarcat experții. Toți acești termeni juridici se referă la realități diferite, așa cum se explică în cronica din partea de sus a articolului.
Este tratatul internațional al Statutului de la Roma care definește aceste crime judecate de o jurisdicție specială, Curtea Penală Internațională (CPI). Potrivit acestuia, genocidul include „acte comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios, ca atare”. Prin urmare, este necesar să se dovedească la nivel juridic că o persoană sau un stat a încercat în mod intenționat să anihileze o anumită comunitate, așa cum a fost cazul evreilor din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al tutsi în 1994 în Rwanda.
Acest proces durează însă mult timp, deoarece „intenția este cel mai greu element de stabilit” , notează ONU pe site-ul său. „Această intenție specială, sau dolus specialis, face crima de genocid atât de specială”. Este necesar să se poată demonstra „motivația mentală a crimei” , a spus în 2019 pentru AFP Cecily Rose, profesor asistent de drept internațional la Universitatea din Leiden.
