Până la urmă, Viorel Cataramă a ales. Sanchi! Cică după o perioadă de gândire adâncă. Dacă ne aducem aminte cât de nehotărât era domnul Viorel în momentul părăsirii Partidului Naţional Liberal. Nu vreau să spun că Viorel Cataramă şita unde va ateriza, cum era şi firesc, înainte de a decola; pentru că asta se înţelege. Vreau să spun că felul în care făcea pe fata mare, timp în care Virgl Măgureanu îi şi pusese pirostriile, m-a dezamăgit. Ştiam că politicianul român nu mai are curajul să spună adevărul. Nici măcar despre nimic. Dar să se ocupe cu vrăjeala ca-n târgul Vitan-Bârzeşti, vănzând porumbei voiajori drept porumbei moţaţi, n-am crezut. E, asta e! Şi mai e cert că Viorel Catramă a ajuns preşedinte intermiar al Partidului Naţional Român, partid zămislit din ce i-a mai rămas lui Virgil Măgureanu în urma construcţiei de la Giurtelecul-Hododoului. Ambiţiile mari ale fostului director SRI nu se vor opri aici, după câte-l ştim noi. După asflaltarea drumului din comuna natală, după aducera lui Viorel Cataramă în fruntea partidului, probabil că vor urma şi alte noi împliniri. Mai ales că fostul fruntaş liberal a declarat că PNR îşi propune să câştige alegerile din 2000. Totul e să cadă de acord cu Virgil Măgureanu asupra sloganului electoral. Slogan pe care fostul şef al SRI îl vedea cama şa: “Mâncare multă şi ieftină pentru popor”. Cât despre gurile rele, care spun că Viorel Cataramă a ajuns mai mare-n grad ca Virgil Măgureanu, ce să spun? Că sunt invidioase pe doi oameni care aproape nu s-au cunoscut deloc înainte de ’89 şi acum pun ţara la cale de la Giurtelec până la Elvila, peste podul de la Băneasa.
MARIUS TUCĂ
