Daca cineva ar fi avut inspiratia sa organizeze deplasarea calatorilor sositi in Gara de Nord in noaptea de miercuri spre joi la Palatul Victoria, astazi Guvernul Tariceanu ar fi fost o amintire. Mii de cetateni europeni - hai ca incepe sa ma enerveze asta cu integrarea - dardaisera ore intregi in trenurile ramase blocate pe Valea Prahovei. Multi dintre acestia renuntasera la masini pentru a calatori cu trenul, numai ca ghinionul lor de nesansa s-a numit si de aceasta data Romania. O locomotiva s-a stricat, alta a venit s-o salveze pe prima si a ramas impotmolita, buldozerul n-a mai putut sa ajunga, iar explicatiile pot continua la nesfarsit. Despre filozofia caderii si decaderii comandamentului roman de iarna am scris si o sa mai scriu. Cert este ca miercuri noapte mii de oameni au ramas ore intregi blocati in trenuri in plin viscol. Oamenii au indurat frigul, dar au suportat si bataia de joc a celor care n-au binevoit sa-i anunte ce se intampla cu ei. Nu le-a spus nimeni absolut nimic despre trenurile in care ramasesera blocati, chiar daca unele dintre acestea se aflau in gari! Pur si simplu, mii de oameni au stat, au asteptat si au inghetat fara sa li se spuna daca si cand vor pleca de acolo. "Sfanta" bataie de joc, tipic romaneasca! Spune-i, frate, omului ca pleaca de acolo in zece ore, in douazeci si patru de ore, spune-i ca urmeaza sa moara, dar spune-i, nu-l lasa ca pe ultimul prost. Colac peste pupaza, tot miercuri, cand tot norodul incerca sa scape de viscolul de pe Valea Prahovei inaintand cu viteza melcului spre Bucuresti, din sens invers venea impasibila o coloana oficiala. A fost si motivul pentru care drumul de pe Valea Prahovei pana la Bucuresti s-a facut in sase-sapte ore. "Sfanta" bataie de joc...