Am fost iar nominalizaţi. Ca şi laMadrid, cu doi ani în urmă. Dar tot n-am intrat. “Dar am fost nominalizaţi pe primul loc”, vor spune preşedintele şi susţinătorii săi. Hai să fim cinstiţi cu noi înşine, să încercăm să nu ne furăm singuri căciula şi să recunoaştem că treaba asta cu “primii nominalizaţi”, “locul întâi pe podium”, “medalia de aur” nu sunt altceva decât expresii care au fost lansate de susţinătorii preşedintelui, ca să nu spun corul cântăreţilor prezidenţiali; expresii care au fost lansate de optimişi, ca să nu spun de posesorii periuţelor folosite doar atunci când e vorba de şeful statului. Şi asta în condiţiile în care - îmi aduc foarte bine aminte – dupăMadridacelaşi cor al lăudăroşilor vorbea de intrarea în NATO în priumul val, care era de fapt o nominalizare pentru al doilea. Atunci, ca şi acum, s-au bătut “optimiştii” noştri să convingă opinia publică de faptul că România, chair dacă n-a intrat în NATO, este prima nominalizată pentru al nu ştiu câtelea val. Acum s-a schimbat formula: “România se află în fruntea listei nomnalizărilor”, şi, după cum vă spuneam, corul a rămas acelaşi. Tot în fruntea listei se află, cu voia Alianţei Nord-Atlantice şiSlovenia,Lituania,Estonia, Letonia. Şi despre aceste ţări se poate spune că sunt în fruntea listei. Dar să lăsăm deoparte propaganda. Ea va fi folosită din plin în zilele care vor urma summit-ului de laWashington. Cred că ministrul de externe, Andrei Pleşu, a cuprins foarte bine poziţia în care se află România faţă de Alianţă după reuniunea din capitala SUA. Nu e satisfăcător faptul că nu avem o graniţă a datei efective de invitare a României la aderarea la NATO. Acest punct nu e întâmplător, trebuie deci să luăm în considerare problmele noastre de securitate, dar petnru securitatea ţării există parteneriatul pentru pace şi Consiliul Parteneriatului Nord-Atlantic”. Scurt şi cuprinzător.
Bucurându-se de “primul loc pe lista nominalizărilor”, cei din corul câtăreţilor nu suflă o vorbuliţă despre obligaţiile – să le spun aşa - ţărilor candidate, deci şi ale României. În ceea ce priveşte problemele militare şi de apărare, candidatele va trebui să accepte principiile conceptului strategic al Alianţei, să furnizeze forţe şi capacităţi pentru apărarea colectivă şi pentru celelalte misiuni ale NATO. În acelaşi comunicat final al reuniunii NATO, la capitolul alocaţii bugetare, se spune că ţările candidate va trebuie să aloce resurse bugetare suficiente pentru implementarea angajamentelor faţă de Alianţă, să instituie structuri naţionale care să gestioneze aceste alocaţii bugetare, să aloce fonduri prestabilite pentru sprijinrea activităţilor comune ale Alianţei şi să coopereze cu structurile Alianţei.
Iată care cred că sunt “rezultatele” cu adevărat importante pentru România, rezultatele reuniunii de laWashington. Voi reveni mâine.
MARIUS TUCĂ
