Harnică, actuala coaliţie! Pe ultima sută de metri, întocmai ca elevii puturoşi care lasă pe mâine ce pot învăţa astăzi, draga noastră coaliţie vrea să-şi mai spele din păcate şi să crească, precum Făt-Frumos în basme, într-o zi cât alţii într-un an. 21 de legi ar trebui să adopte parlamentarii în cele trei săptămâni de sesiune legislativă. Un calcul matematic simplu ne arată că şapte legi în fiecare săptămână ar trebui să treacă prin maşina de vot. Mergând mai departe cu calculul, constatăm că “chiriaşilor” din Parlament le trebuie ziua şi legea pentru a duce la îndeplinire ceea ce erau obligaţi să facă din noiembrie 1996 încoace.
Nu am nimic împotriva muncii în Parlament. Ba, dimpotrivă! Din totdeauna însă imaginea Parlamentului a fost una de fată bătrână, neputincioasă în a mai face ocheade dulci eventualilor curtenitori. Sondajele de opinie clasează instituţia parlamentară undeva în subsolul unei pagini, la capitolul puncte acordate pentru încredere de către populaţie. Dar de aici şi până la a trasnsforma ditamai Parlamentul într-o anexă a coaliţiei, nu mai este drumul lung. Dorinţa actualului Cabinet de a adopta legile proprietăţii fără acordul parlamentarilor lasă senzaţia de inutilitate existenţială a acestei instituţii. Dar se ştie că tocmai Parlamentul este una dintre instituţiile democraţiei. Graba Cabinetului cu care comandă legi la Parlament, fără a mai putea fi dezbătută în adevăratul sens al cuvântului, eliminându-se astfel votul pe bandă, nu face nimic altceva decât să transforme încet, dar sigur, Parlamentul într-o veritabilă Mare Adunare Naţională. Şi dacă tot suntem din ce în ce mai des guvernaţi prin tot felul de ordonanţe, ar trebui să nu ne mai ostoim să numim echipa de la guvernare “cabinetul cutare” ci mai simplu “ordonanţa de urgenţă cutare”, după caz...
MARIUS TUCĂ
