Bătălia politică începe să cunoască noi forme de dezvoltare, de cunoaştere aş putea spune. Ea s-a mutat din Parlament prin mapele funcţionarilor, prin cutiile poştale, pe la Curtea Constituţională, prin… derizoriu. Bunăoară, ce s-a întâmplat cu Legea MureşanĂ Legea întâiului agricultor al ţrii, dacă nu-l luăm în calcul pe Făniţă, se zbătea ieri în Senat cu foc, când, de la Guvern – clădirea aceea unde-şi scrie Radu Vasile poeziile – se anunţa adoptarea Ordonanţei de urgenţă privind privatizarea IAS. În fapt, tocmai legea care se dezbătea de mama ştiuletelui la Senat. Cu alte cuvinte, dezbateţi voi, proştilor, la Senat că tot dăm noi Ordonanţa de Urgenţă la Guvern! Purtătorul de cuvânt al Guvernului şi-a arătat mirarea şi doamna Adriana are nişte ochi când se miră, domnia sa ştiind că proiectul de lege cu pricina fusese retras de la Senat. Din nefericire pentru bieţii senatori, lucrurile nu stăteau deloc aşa. După unele investigaţii, cum numai în Palatul Victoria pot să aibă loc, s-a stabilit că premierul Radu Vasile semnase o scrisoare pentru retragerea proiectului din Senat încă de la data de 3 decembrie. Din nefericire pentru nefericiţii ăia de senatori, un funcţionar din subordinea prim-ministrului a rătăcit scrisoarea, care, mă-nţelegeţi, a devenit pierdută. „În loc să o expedieze, ne spune purtătorul de cuvânt, funcţionarul a pus-o în mapă şi mapa în dulap”. Pam-pam! Pe partea cealaltă, la Cotroceni vreau să spun, se desfăcu şampania pentru promulgarea Legii funcţionarului public. Numai că la aceeaşi oră PRM şi PUNR depuneau o contestaţie împotriva legii la Curtea Constituţională. Spumege pocalul, domnule peşedinte, dar mai aveţi şi dumneavoastră niţică răbdare. Eu ştiu de ce vă grăbiţi cu toţii, dvs., adrisanţii scrisorii pierdute! Alergaţi bezmetici prin Parlament, Guvern, Preşedinţie cu ochii larg deschişi spre Helsinki, de unde, mai nou, cică vine lumina pentru România.
MARIUS TUCĂ