Am descoperit oarecum surprins – spun oarecum, pentru că de la o vreme încoace nu mă mai surprinde nimic în România – că Guvernul este înţesat de liber-cugeătători. Sau poate că mă înşel eu şi confund penticostalii cu liber-cugetătorii! Altfel nu-mi explic cum legea privind regimul general al cultelor religioase era să plece din Guvern fără să prevadă că Biserica Ortodoxă Română este Biserică Naţională. Pe reprezentanţii maghiarilor din Guvern îi înţeleg, ei n-aveau cum să fie de acord cu sintagma „Biserică Naţională”, de vreme ce pentru ei statul român nu este unul „naţional unitar”. Ba, mai mult, dumnealor consideră, prin vocea lui Marko Bela că declararea Bisaericii Ortodoxe drept Naţională este exclusivistă. Dar faptul că ei vor să facă o universitate maghiară pe banii statului român, fără învăţământ în limba română, nu-l mai consideră exclusivist! Iar ne iau de proşti ăştia şi într-un fel chiar suntem, pentru că prea i-am lăsat până acum să-şi facă mendrele după cum au vrut. Dar hai să ne întoarcem la creştinii noştri din Guvern. Aia care-şi făceau cruci mari cât istoria partidului din care provin, ăia care-l arătau pe Iliescu, candidatul la preşedinţie al PDSR ca fiind liber-cuegătător. Şmecheria lui Radu Vasile de a adăuga la lege în ceasul al doisprezecelea sintagma „Biserica Naţională”, şi asta la presiunea opiniei publice şi a unor membri ai Cabinetului, nu face altceva decât să-l descalifice şi mai mult. Şuetar cum îl ştim, Radu Vasile crede că a aruncat pisica în curtea Parlamentului şi acum poate să-şi facă liniştit cruci la Boşţeşti, la Libercugetătoreşti, la Drăculeşti.
Chiar aşa, domnule Vasile, cum e cu trecutul la catoliciĂ Aţi devenit sau n-aţi deveni catolicĂ Nu e nici o ruşine, dar să ştim şi noi!
MARIUS TUCĂ
