La ”mititica” printre ”măricele”

 Penitenciarul din Vaslui a fost renovat și despăduchiat acum câțiva ani și de aceea astăzi poate fi ușor confundat, cel puțin de niște voinici din mediul rural, cu un adevărat resort de lux din inima Dubaiului. La ora când au fost coborâți din dubă vierii din Văleni, curtea pușcăriei era cufundată în liniște și încremenită, parcă, de ordine și disciplină. Ca la un semn, în secunda în care ușa mașinii fu închisă în urma noilor musafiri, din clădire începu să răzbată un zgomot infernal și înfricoșător.

Pe o melodie compusă ad-hoc, corul deținuților doritori de afecțiune cânta versuri ce transmiteau mesaje de-a dreptul înduioșătoare: ”vrem să iubim și să fim iubiți’’, ’’vrem sex surpriză’’, ’’vrem carne proaspătă de la țară, decât cu P-uri, fără E-uri’’. Cei care nu erau în formă sau poate nu aveau voce deloc, punctau cu ’’uap-uap-uri’’ sfârșiturile de strofe după modelul celebrului câtăreț V.Ianțu pe când activa în trupa lui Bănică Junior. Absolut toți însă, de la primul până la ultimul, țineau ritmul bătând ostentativ gratiile celulelor cu mădularele erecte. De-atâta dorință, sunetul părea metalic, ca de paloșe ciocnite în lupte crâncene.

Vasluienii sunt conduși pe coridor, printre coriști, spre a fi repartizați, fiecare în altă încăpere. Simțindu-le mirosul de fân și balegă aburindă, veteranii întețesc răpăiala mai ceva ca Țăndărică în concert, de te și miri cum de nu-și fracturează instrumentele de percuție. Cei șapte violatori cu muci la nas și paie în buletin se simt deja precum muștele stropșite de croitorașul cel viteaz înainte de a-și broda pe brâu ’’7 dintr-o lovitură’’. Până a fi despărțiți, bipezii cu haine de oameni mai apucă să schimbe între ei câteva onomatopee.

Burada Silviu – Fraților, a avut dreptate Miron Cozma când a zis că ăștia din pârnaie are pată mare pe violatori și pedofili.

Avădanei Silviu – Da’ noi nu suntem pedofili, că MRM nu mai e minoră. Deci am scăpat.

Bolboceanu Petric – Bă, ești prost? Am scăpat ca pedofili, da’ ca violatori cred că o să ne săturăm de-atâta carici cât o să ne dea aștia.

Burlacu Paul Andrei – Bă, ești nebun? Io n-am reținut minte decât că Cozma a zis că suntem copii frumoși, copii sănătoși de la țară. Adică o să ne respecte toată lumea.

Surleac Ioan – O să ne umple de respect din păr până-n picioare, nene. Măcar de n-am rămâne însărcinați de la atâta respect...

Rotaru Alin Dumitru – Păi, parcă scria într-o carte că numai muierile poate să rămâie gravide. Oricum io o să mă spăl bine după fiecare prietenie. Nu știi niciodată ce boli poți lua de la indivizi necunoscuți.

Boicu Ionuț Bogdan – Aline, tată, cu spălatul ăsta al tău, văd că tu deja te gândești cum să ajungi mai repede la dușuri. Treaba ta. Să mor io, dacă o fi să tăbare animalele astea pe mine, o să țip până o să-mi crape beregata și precis o să intervină organele, că doar nu suntem pe câmp.

Burada Silviu – Da, Ioane, o să avem parte de organe până a să ne usture curu’. Hai, noroc bun! Parcă așa se spune când intri în mine.

Cu aceste zise ’’Eroii de la Sparta’’ fură despărțiți, fiecare fiind primit în camera lui cu tradiționalul ’’prea bun, prea ca la țară’’.