La Senat a fost votată Legea adminstraţiei publice. Dacă legea va trece şi de Camera Deputaţilor în forma votată de Senat, limba maghiară va deveni a doua limbă oficială a statului român. Asta pentru că acolo unde minorităţile naţionale reprezintă 20% din populaţie, acestea îşi pot folosi limba în administraţie. Mai întâi, trebuie scos în evidenţa halul în care a fost votată legea cu pricina în Senat, motiv pentru care s-a hotărât anularea şi revotarea ei! Invocându-se faptul că au fost furate câteva voturi, prin folosirea cartelelor împrumutate de unii senatori aflaţi fie la Budapesta, fie la bufetul Senatului, una dintre cartelele împrumutate aparţinând lui Petre Roman, pare-se. Am aflat cu stupoare că această practică a împrumutării cartelelor există în Senat de multă vreme, folosită deopotrivă atât de partidele aflate la putere cât şi de cele din opoziţie. Trecem peste faptul că domnilor parlamentari li se pare firesc acest lucru, cu promisiunea că vom reveni. Dar nu putem trece peste modul în care sunt conduse şedinţele la Senat în ultima vreme. Bunăoară, chiar la votul acestei legi, când cu de la sine putere europeanul domn Petre Roman a anulat un vot al Senatului, luând hotărârea ca al adoilea om în Stat ce este – repetarea lui. Cine îi permite domnului Petre Roman să facă acest lucru? Nu-i permite nimeni, însă îl obligă colegii domniei sale din coaliţie, din UDMR. Practic, repet, asistăm la consfinţirea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în România şi trădarea cetăţenilor români aflaţi în judeţele unde maghiarii reprezintă majoritatea. Astfel, aceştia vor fi obligaţi să înveţe limba maghiară în propria ţară. Votul românilor din aceste zone nu interesează pe nimeni, cu atât mai puţin pe cei de la putere, interesaţi mai degrabă de voturile reprezentanţilor UDMR, fără de care şi-ar pierde scaunele. Ei n-ar mai putea să-şi bage deştele în mierea puterii. Asta în timp ce înBucovina, la Cernăuţi, pământ românesc, “naţionalismul ucrainean este dur, minorităţile fiind privite cu multă suspiciune. Identiatea românilor se menţine cu greu. Kievul se încăpăţânează să-i numească pe unii români şi pe alţii moldoveni”, după cum scrie în corespondenţa sa de sămbătă, pentru ziarul “Adevărul”, colegul Bogdan Chirieac. “În administraţie - îşi continuă el corespondenţa de la faţa locului – românii au de înfruntat baeriere de necrezut doar fiindcă sunt români. Drepturile de care se bucură maghiarii din România ar putea părea incredibile românilor dinBucovina. De aici, de la Cernăuţi, Consiliul Europei, din care Ucraina face pare, abia se întrezăreşte. Situaţia este cu atât mai impresionantă cu cât românii bucovineni se agaţă cu disperare de România, iar România îşi permite să facă atât de puţin pentru ei”. Lasă că face pentru alţii!
MARIUS TUCĂ
