Catastrofa umanitară invocată atât de des de NATO şi, practic, motivul intervenţiei forţelor aliate în Iugoslavia se pare că abia de aici înainte începe, după sutele de bombardamente. E vorba de o dublă catastrofă umanitară: o dată cea din Kosovo şi apoi cea din Iugoslavia bombardată zi şi noapte. Cu alte cuvinte, NATO a intervenit pentru a curma o catastrofă umanitară - pe asta a amplificat-o – provocând o altă catastrofă umanitară. Ceea ce te face să te întrebi la ce bun acest război din Balcani? La această întrebare trebuie să răspundă înalţii responsabili ai Alianţei, care ieri au anunţat că, în zilele ce urmează, bombardamentele asupra Iugoslaviei se vor intensifica, asta în ciuda faptului că primul ministru al Rusiei, Evgheni Primakov, se afla în Belgrad pentru a găsi o rezolvare a conflictului pe cale paşnică. La toate astea se adaugă şi întrebarea pusă din ce în ce mai des de cancelariile occidentale: când va lua sfârşit intervenţia forţelor NATO şi, mai ales, cum? Vor continua bombardamentele, fără să aibă loc o intervenţie terestră? Încerci să găseşti răspunsul la aceste întrebări şi, în loc să-ţi vină vreun răspuns, îţi vin în minte alte întrebări. Una dintre ele ar fi: care sunt adevăratele obiective ale NATO în Iugoslavia? Cred că de la această întrebare ar trebui să înceapă toate analizele care se fac în legătură cu războiul din Iugoslavia. Asta şi pentru că, pe lângă războiul propriu-zis, al armelor, există unul al comunicatelor, al informaţiilor. Toate provenite fie de la NATO, fie de la autortiăţile sârbe. Ceea ce face aproape imposibilă cunoaştera cu adevărat a evenimentelor care au loc în Iugoslavia.
Am zis!
MARIUS TUCĂ
