Intr-un salon de vinuri, incercand sa fug de amabilitatea gazdelor care ma facusera cunoscator apriori (asta e un cuvant care-l face pe un prieten de-al meu sa consulte DEX-ul de fiecare data cand il aude) al soiurilor prezente si imbuteliate, n-am avut incotro si m-am dat un degustator de Romania. Si nu unul oarecare, ci acela dintre cei mai fini. Trezindu-ma aproape fara sa vreau intr-o ipostaza atat de flatanta pentru mine, si nu mai putin pentru gusturile tarii, mi-am dat seama ca nu gresesc prea mult daca as spune ca aceasta e profesia mea de baza: degustator de Romania. Asta fac zilnic de mai bine de saptesprezece ani. O degust in fiecare zi si, caz unic pe pamant, de fiecare data are alt gust. Si cu toate astea, i l-as putea recunoaste dintre toate gusturile lumii. Nu v-as spune pentru tot aurul din lume care-i gustul ei!
Nu vreau sa scandalizez pe nimeni cu secretul meu profesional. Si-n definitiv suntem douazeci si trei de milioane de degustatori. Pe langa gusturile amestecate, unele mai bune si mai interesante ca altele, exista unul care e prezent de fiecare data. Despre asta n-as putea sa scriu niciodata. Fiecare dintre voi insa e liber sa o faca! Gustati, va rog!
