„Tunelul l-am săpat, se vede luminiţa, a mai rămas să amenajăm tunelul”, a spus preşedintele Emil Constantinescu laHelsinki. Aflat la Olăneşti, premierul Radu Vasile n-avea de unde să ştie, probabil, că pentru domnia sa amenajarea tunelului s-a cam terminat. Şi de vină este, nu ştiu cum se face de fiecare dată, aşa s-a întâmplat şi cu Victor Ciorbea, de vină e, spuneam, luminiţa. Când ea apare primul ministru dispare! Ea şi numai ea este cea care prăbuşeşte guvernele în România. La ora la care scriu aceste rânduri miniştrii ţărănişti, împărţiţi în două tabere şi nu prea, se străduiesc ba să-l mazilească pe Radu Vasile, va să-l ţină să nu cadă. Cică una dintre modalităţile care să-l facă pe Radu Vasile să părăsească funcţia ar fi demisia în bloc a minştrilor. Ceea ce ar însemna demisia Cabinetului şi desemnarea de către preşedinte a unui nou prim-ministru care să-şi formeze o nouă echipă guvernamentală. Iată că iubirea jurată odinioară între Emil Constantinescu şi Radu Vasile a luat sfârşit. Iubirea declarată şi nu trăită. Pentru că ştie toată lumea: domnu’ preşedinte l-a desemnat pe Radu Vasile premier într-un moment în care n-avea efectiv pe cine să pună pe funcţia respectivă şi mai ales pentru a ieşi basma curată din criza politică în care intrase coaliţia. Ba, mai mult, cred că preşedintele Constantinescu a plâns toată noaptea pe umărul doamnei Zoe, după ce a făcut gestul cu pricina. În toată aceată perioadă, de când Radu Vasile a devenit prim-ministru, cei doi s-au jucat de-a şoarecele şi pisica. În tot acest timp, pe lângă o coaliţie contra naturii, a existat şi o relaţie preşedinte – premier de aceeaşi natură - contra. Chiar dacă şeful statului n-o să recunoască vreodată explicit, schimbarea Guvernului de acum nu înseamnă altceva decât un nou eşec al Puterii instalate în noiembrie ’96. Preşedintele Emil Constantinerscu declara ritos de la Helsinki: „Nu mai suntem sub restriştea evenimentelor”. Poate că aveţi dreptate, domnule preşedinte. Rămânem însă, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă acum cu Guvernul, sub restriştea găştilor, a intereselor de gaşcă mai exact spus, sub restriştea neputinţei şi a nebuniei instalate în lupta pentru scaunele Puterii.
MARIUS TUCĂ
