Sunt câteva probleme în societatea românească, probleme foarte importante, care n-au fost rezolvate din ’89 încoace, adică de aproape zece ani. Pentru România are mai puţină importanţă că la putere se află Iliescu sau Constantienscu atâta timp cât aceste probleme nu sunt rezolvate. Ba au venit alegerile, ba a început răzoiul, ba “vara nu e ca iarna”, iată doar câteva explicaţii cu care pot veni aleşii neamului ca să-şi motiveze neputinţa care atârnă ca o piatră de moară la gâtul Republicii noastre. În plus de asta, parcă în România nu se întâmplă nimic nou, parcăţarastă pe loc, tot discutând-se de zece ani aceleaşi lucruri. Mă mir cum rezistă presa, de exemplu, care aduce în atenţia opiniei publice mereu, mereu aceleaşi subiecte pentru că, efectiv Puterea de la Bucureşti nu e în stare să rupă pisicia în două. Cred că ne-am săturat cu toţii, am obosit să despicăm firul în patru despre chiriaşi, case naţionalizate, pământuri, păduri, dosarele Securităţii ş.am.d. Şi mai ales au suferit destul cei care nu ştiu ce le va hărăzi mâine soarta, ce se va întâmpla cu viaţa lor. Bălmăjeala şi coiala guvernanţilor noştri ne-au adus unde vedem cu toţii. Când or dispărea acestea vom putea spera ca naţie. Până atunci o mai bălmăjim puţin, ne mai coim…
MARIUS TUCĂ
