Am intrat pe de-a-ntregul în „luna lu' cuptor” și neînzăbălatul virus ucigaș nu numai că n-a sucombat de la arșița verii, cum profețeau doct „specialiștii”, dar s-a întărit și mai dihai, făcând să tremure statisticile mondiale. Cam tot pe atunci, la începutul pandaliei, ni se repeta spre liniștire că, odată infectați, de vom scăpa cu viață, imunitatea astfel dobândită ne va feri pe veci de nemernicul ăsta de CORONA. Palavre, palavre, se va adeveri apoi... În ton cu suratele de afară, mijloacele oficiale de comunicare de la noi și-au propus să isterizeze întruna, grosolan și perfid, gloata, îndeosebi după ce „iresponsabilii” de la Curtea Constituțională - un fel de „agent COVID-19”, dacă e să-l luăm în seamă pe un fost premier, jurist de profesie ! - și-au permis să le aducă aminte guvernanților turcanizați despre niscaiva principii constituționale. De aici și până la instigarea la nerespectarea „scandaloasei” decizii de către norodul bezmetic n-a durat prea mult, dimpotrivă. Incitatorul acestei mârșăvii instituționale nu putea fi altcineva decât turmentatul nației, azvârlit din greșeală în Palatul Victoria în vremea „Ciumei roșii”.
Culmea, „câinii de pază” ai democrației, aflați în misiune ordonată în studioul televiziunii complice, au tăcut mâlc. Ehe, să se fi nimerit pe platoul cu pricina alde Dragnea și să fi debitat asemenea enormitate, sigur le-ar fi îndesat microfonul pe gât, iar haștagiștii ar fi ocupat cu surle și trâmbițe agora din incintă. Măcar să-l fi tras nițel de guler pe impostor și să-i fi deschis Constituția la articolele pilduitoare, ca să-l contamineze nițeluș juridic pe guralivul și cabotinul „Lucovid”, nu de altceva... Curată coincidență, din acea clipă numărul „pozitivilor” a crescut alarmant în România, bătând record după record, consecință, chipurile, a hotărârii magistraților sabotori și a zvonurilor răspândite de cârcotașii descendenți din Toma Necredinciosul. Cel puțin astfel am înțeles eu din luările de poziție ale autorităților rafilo-arafatice și zău că m-au apucat năbădăile. Ni se vâră zilnic în urechi și-n ochi cifre părelnic apocaliptice, în loc de procente, căci una e să testezi o sută de inși și alta, o mie. Nicio anchetă epidemiologică nu ne spune de unde provin „proscrișii” - din focarele deja tradiționale, ori din cele beștelite mediatic: Vama Veche, cluburi, discoteci și petreceri? Nu ni se comunică nici vârsta și comorbiditățile nefericiților, transformați cinic în bau-bau național și internațional ori de câte ori instituțiile nealiniate puterii iohanniste comit o boacănă. Ciocu' mic ! mi se strigă fanatic din toate părțile și prin toate gurile de canale propagandistice.
Asurzit de corul calomniatorilor simbriași, promit să mă liniștesc mintenaș, ca nu cumva să-mi urce suspect temperatura și să ajung contra voinței mele în zarca simptomaticilor, cărora li s-a pregătit o lege pe cinste. Însă nici asimptomaticii nu sunt neglijați, ciracul Tătaru și ai lui îngrijindu-se să-i izoleze strașnic în spital, deodată cu confiscarea medicală a bunurilor pângărite de „cârcâiac”. Păi, altminteri, cu saloanele goale, cum s-ar mai justifica sumele uriașe cheltuite pandemic? Spre exemplu, Ministerul Sănătății are în stoc 115 milioane de măști, Ministerul Educației și Cercetării - circa 100 milioane, ceea ce înseamnă zeci de milioane de euro... Întrecerea capitalistă pe ramura sanitară, cu înfricoșătoarele raportări de bolnavi la hectarul de minciuni, va continua, probabil, până la alegerile din toamnă. De nu s-or amâna din cauză de sondaje descurajatoare în dreptul... Dreptei ! Ar mai fi și miza votului electronic, a cărui implementare ar facilita socotitorilor controlul nestingherit și discreționar al procesului electoral, iar riscul infestării la urnă se prefigurează ca un pretext ideal în atingerea parșivului obiectiv. Deh, interesele financiare presupun o anume configurație politică - la nivel central și local -, fără de care realizarea lor n-ar fi posibilă.
Apropo, în 2008, în dârdora campaniei de vaccinare contra cancerului de col uterin a neaoșelor copilițe, o vizită fulger a unui înalt demnitar american la București convingea autoritățile noastre, cam șovăielnice, să risipească 430 de milioane de euro pentru cumpărarea dozelor - minune, din care s-au folosit numai... 2 500. Ce s-o fi întâmplat cu celelalte, ne lămurește careva ? Or fi depășit termenul de garanție? Se joacă pe viață și pe moarte soarta țării pe viitorii ani, iar carnasierii dinlăuntrul și dinafara coloniei nu se dau în lături de la nimic. Capitalismul e pe bani, nu pe cai verzi pe pereți, naivilor ! Chiar, nimeni nu îndrăznește să organizeze o dezbatere serioasă și obiectivă având ca unică temă capitalismul contemporan? Că n-o fi subiect tabu ?! Apropo, Alex Stănilă surprinde splendid momentul actual al omenirii, ca unul în care „covidismul, ca ideologie a securității prin renunțare la identitatea culturală și la solidaritatea comunitară sau personalistă, și covidocrația, ca mod de conducere prin teroare a unor mulțimi desocializate, sunt tocmai fundamentele noii ordini mondiale, pe care doresc să o impună cercurile de putere transfrontalieră, conștiente că în spațiul lor de origine nu mai au cum disciplina altfel masele anarhizate, iar în afara acestuia, nu mai pot face față concurenței statelor-națiune, mai ales atunci când acestea își federalizează interesele și mijloacele.”[1]
Un spirit de cazarmă s-a înstăpânit orwellian de jur-împrejur, amintindu-mi că, nu demult, „totalitarismul a pariat pe evacuarea reflecției și înlocuirea ei cu un conformism lipsit de imaginație morală.”[2] Nu aidoma se petrec lucrurile și acum, când nu ai voie să pui la îndoială zănatica, tembela corectitudine politică, născută ba din liliacul zburător, ba din asasinarea unui infractor de culoare? „Evacuarea reflecției” din spațiul public e pe cale să se repete iarăși, deopotrivă cu îmbotnițarea noastră, a tuturor. De ce oare am uitat atât de repede că „libertatea nu este o revendicare şi niciun ideal, ci o puternică obligaţie structurală, împotriva căreia ne revoltăm din când în când, invidioşi de fericirea furnicilor”[3] ? Cine naiba a pomenit libertate distanțată social? Cartelată, adică.
Soarele pripește năucitor, iar virusul cu origini incerte râde în hohote de cohorta de epidemiologi care îi soroceau o cruntă agonie estivală. O populație de zombi, cu măști, mănuși și spaime contagioase, a apărut pe pământ din laboratoarele manipulării planetare. D-aia și istoria universală va cunoaște de-acum încolo o altă împărțire: înainte și după „Anul COVID-19”, un al doilea „An zero”... Diviziunea cea veche, „înainte și după Hristos”, a devenit desuetă.
