Politicienii de ieri şi de azi ai Româinei au o meteahnă: ei cred că în spatele mişcărilor sindicale, protestelor, se află ba forţe oculte, ba adeversarii lor politici, ba nu ştiu ce elemente kaghebiste. Ultimele exemple sunt protestele muncitorilor de laBraşovşi cele ale studenţilor din toatăţara. Ţărăniştii au văzut în spatele acestor mişcări de stradă forţe oculte. Reprezentanţii Guvernului au declarat pe unde au puut şi ei că există forţe politice care manevrează demonstraţiile din ultima vreme. Cu alte cuvinte, toate aceste manifestări de revoltă ale populaţiei sunt orice pentru cei aflaţi la putere, numai manifestări de revoltă ale populaţiei nu. Sigur că adevărul pentru cei cocoţaţi la putere de trei ani încoace este dureros. Oricum, mult mai puţin dureros decât adevărul trăit de milioane de oameni. Însă în loc să ia lucrurile aşa cum sunt şi să încerce rezolvarea lor, mai-marii zilei preferă să găsească, să inventeze fel şi fel de manipulatori, diversionişti ş.a.m.d.
Este, după cum spuneam la începutul tabletei, o meteahnă veche, dacă ne amintim că şi foştii guvernanţi vedeau în spatele demonstraţiilor exact ceea ce văd actualii guvernanţi. Dar asta deja nu mai contează. Contează faptul că există pericolul desfăşurăriii unor proteste violente, care ar putea trimite România într-o beznă din care nu ştiu prin ce minune ar mai putea ieşi. Mi-e teamă, şi spun asta cu inima strânsă, că om ajunge într-o situaţie fără ieşire. Mi-e teamă, mai ales văzând indiferenţa, iresponsabilitatea celor care ne conduc. Pentru ei cel mai important lucru a rămas scaunul. Nu concep să-şi piardă privilegiile „doar” pentru simplu fapt că un popor întreg suferă. Mulţi dintre români intră în iarnă neavând certitudinea ieşirii în primăvară. Este, fără alte cuvinte, tragic.
MARIUS TUCĂ
