Aud din ce în ce mai des în ultima vreme expresia "adevărul depinde de televiziunea pe care o urmăreşti". Şi mi-e puţin greaţă.
Nu ştiu dacă v-a spus, dar pe la începuturile mele ca om de radio, vreun an de zile am fost reporter de teren. Nu, nu m-am îmbogăţit în perioada aia, nu mi-a crescut niciun jeep la uşă, pentru că eram fraier, fraierul ăla care credea că rolul presei e să informeze, aşa că nu făceam altceva decât să caut răspunsuri la întrebări. De asta mi-am şi pus în cap o grămadă de notabilităţi. Faptul că eu sunt în continuare la radio iar unii dintre ei sunt la "facultate cu executare" sau la "post-universitare cu suspendare" nu mă încălzeşte câtuşi de puţin.
Revin însă la temă, pentru că mi se pare ceva profund greşit aici. Adevărul n-ar trebui să depindă de orientarea politică a postului respectiv, de frecuşuri sau simpatii personale. Fireşte, în orice informaţie există o doză de subiectivism, că suntem oameni, nu roboţi, însă de aici şi până la a supune adevărul la perversiuni greu de imaginat, doar ca să iasă cum vor prietenii politici, e drum lung.
Şi nu mă refer la şuşele online care se pretind mari deţinători ai adevărurilor absolute, în realitate nişte chestii cleioase şi mocirloase de-ţi vine să pleci după o plasă de lămâi.
Nu, mă refer la posturi arhicunoscute de televiziune. Întotdeauna am încercat să judec cum mă duce pe mine materia dintre urechi, ca să folosesc un limbaj colocvial, "n-am pus botu'" la orice, numai că, atunci când mi-a scăpat degetul pe un buton de telecomandă am aflat unele de m-am crucit, când mi-a scăpat pe altul, am aflat lucruri diametral opuse crucirii anterioare.
Am auzit expresia "jos mâinile de pe justiţie" însă cred că pentru sănătatea noastră ca naţie, ar trebui să închidem televizoarele şi să spunem "jos mâinile de pe adevăr".
