Partidele politice din România se află, începând din ’92 încoace, într-o continuă campanie electorală. Am crezut, “naivu’ ăla de Tucă”, vorba fostului preşedinte, că odată încheiate alegerile din noiemrbie ’96, se va termina cucampaniaelectorală, că partidele politice vor avea maturitatea să renunţe la trompetă şi se vor apuca de treabă. Îmi dau seama astăzi că, începând din noaptea de 17 noiembrie, s-a hotărât continuarea campaniei, ba mai mult, din momentul declanşării crizei, fiecare partid se gândeşte, fără s-o facă publică la alegerile anticipate. Ceea ce se întâmplă în ultima vreme pe scena politică - deplasări frecvente în teritoriu, furnizarea unor partide mai mici, declaraţii belicoase – arată foarte clar că alegerile anticipate devin o necesitate. De la începutul anului, politicienii nu fac altceva decât să se lamneteze de posibilitatea desfăşurrii alegerilor anticipate. Care alegeri, vezi Doamne, ar fi nenorocire, de parcă cele trei luni de criză de până acum ar fi însemnat pentru noi o mare bucurie. Asta ascunde neseriozitatea, ca să nu zic altceva a clasei politice, îndeosebit reprezentanţilor ei aflaţi la putere. Reperzentanţi care doresc la fel demult, dacă nu şi mai mult decât ceilalţi alegeri anticipate.
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
P.S. Criza politică a atins se pare, şi ultimul mecanism care mai funcţiona înţaraasta: echipa de fotbal a României, bătută pe teren propriu de echipa Israelului.
