Sântion, botezătorul gerului

07 Ian 2022 | scris de A.V.
Sântion, botezătorul gerului

Grefate pe sărbători precreștine, Boboteaza şi Sântionul sunt zile cu puternice valenţe magice, în care se colindă, se fac farmece, se descântă, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului noului an, scrie iuliagorneanu.ro.

Sântionul închide cercul sărbătorilor de iarnă iniţiate la Sfântul Nicolae. Chiar dacă este vorba de intervalul de timp cel mai important din punct de vedere al concentrării de sacralitate creștină, acesta coincide cu practicarea unor ceremoniale străvechi de regenerare a timpului. 

Anul s-a înnoit, soarele a triumfat nebiruit, timpul a fost revigorat, cerurile au fost deschise. Anularea trecutului şi a păcatului, individual sau colectiv, s-a făcut printr-o purificare rituală.

La toată această reordonare a lumii, contribuția colindătorilor a fost decisivă.

Timp de 12 zile, prin repetiția colindelor la fiecare casă, au activat forța magică a cuvântului rostit. Colinda este o urare scandată ce vine din străvechime, cu funcția rituală de prevedere şi asigurare a viitorului, de provocare a primăverii, de comunicare cu sufletele moșilor, de invocare a unor reprezentări totemice. 

Astăzi, măștile rituale au fost „omorâte”, bocite, plimbate în cortegiu-ceremonial pe ulițele satelor, apoi înmormântate, spre a renaște odată cu timpul cel nou. Atât confreriile feciorilor/junilor (Cetele), cât și măștile, în tot acest răstimp au căpătat sacralitate. Colindătorii au fost singurii care au asigurat conectarea cu o cultură atât de importantă și îndepărtată, însă fără o istorie scrisă.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul de pe 7 ianuarie este socotită zi mare şi sfântă, spunându-se că acum este serbat „cel mai mare Ion de peste an“. Nănaşul Domnului este şi patronul pruncilor, pe care îi ajută să nu moară nebotezaţi, scrie Ziarul Lumina.

Pe vremuri, două practici individualizau această sărbătoare: „Iordănitul“ şi „Cumetria Femeilor“.

În seara ajunului Sfântului Ion, băieţii mai mari de 15 ani, numiţi iordănitori, organizaţi în cete, se strângeau la o casă, aici petrecând câteva ore bune.

Principala condiţie a intrării în ceata iordănitorilor era ca flăcăii respectivi să fi fost sănătoşi peste an. Şeful cetei îl închipuia, cel mai adesea, pe preotul din sat, acesta având asupra sa o căldăruşă cu agheazmă.

Înspre miezul nopţii, iordănitorii luau casele la rând şi, cântând Troparul Botezului, udau cu apă şi ridicau de trei ori în sus pe toţi cei întâlniţi, urându-le să trăiască mulţi ani şi să le fie de bine.

Uneori, capul familiei cerea vatafului să-i dea un iordănitor cu care să se ia la trântă, existând credinţa că astfel Sântion îl ajută pe gospodarul respectiv să-şi sporească puterile.

Udarea cu apă se făcea deoarece se considera că în această noapte, la cântatul cocoşilor, se sfinţesc toate apele. Motivaţia tradiţională a acestui obicei rezida în credinţa generalizată potrivit căreia cei udaţi acum vor fi sănătoşi tot anul.

În general, ziua Sfântului Ion se serba prin petrecere mare şi veselie. Se credea că cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul; mai ales cei care poartă numele sfântului îşi invită rudele şi prietenii la petrecere, prin Banat spunându-se că astfel îl „sântuiesc pe Sânt Ion“.

În calendar ul ortodox 2022, ziua de 7 ianuarie 2022 este marcată ca Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion, sărbătorit în fiecare an a doua zi după Bobotează, scrie mediafax.ro.

Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii. Tot pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi 2022. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.

Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, având rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut. Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau.

Biserica creştină îl cinsteşte pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria, ca înaintemergător al lui Iisus Hristos.

Sfântul Ioan simbolizează puritate, întoarcerea la pioşenie, curăţenie spirituală şi divinitate, iar principala sa acţiune, botezul – ca etapa purificatoare şi de trecere la creştinism – este şi acum împlinită pruncilor, atât de Biserica Catolică, cât şi de cea Ortodoxă.

În calendarul creştin Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt închinate şase sărbători pe an: Zămislirea lui – 23 septembrie, Naşterea – 24 iunie, Soborul lui – 7 ianuarie, Tăierea Capului – 29 august, Prima şi A doua aflare a capului – 24 februarie şi A treia aflare a capului – 25 mai.

Ioan este un nume iudaic, Iohanan fiind o prescurtare din Iehohanan, şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Peste 2.000.000 de români poartă numele de Ion, Ioan, Ioana sau Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onut, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Credinta

Ultima oră