La doi pași de Parcul Operei, intrarea în frumosul Cotroceni este străjuită maiestuos de o biserică care ne amintește, parcă, de marile capodopere ale Sankt Petersburg-ului.
Construcția Bisericii Sfântul Elefterie Nou a început în 1935 și a fost finalizată aproape 40 de ani mai târziu, în 1971.
Biserica a fost construită în aceeași zonă cu vechiul lăcaș de cult, care devenise prea mic pentru nevoile creștinilor din București. Sfântul Elefterie (Vechi) fusese construită la jumătatea secolului al XVIII-lea și a devenit rapid unul dintre cele mai îndrăgite locuri de recreere pentru vechii bucureșteni.
Dezvoltarea cartierului a continuat în toate ”epocile” Bucureștiului, inclusiv comuniștii păstrând zona fermecătoare de case din Cotroceni, în ciuda distrugerii multor altora asemănătoare.
Tradiția s-a păstrat și, la 200 de ani de la ridicarea primului așezământ, arhitectul Constantin Iotzu a întocmit planurile pentru frumoasa construcție pe care o putem admira astăzi.
Lucrările au durat atât de mult încât nici măcar Iotzu însuși nu a apucat să-și vadă proiectul dus la bun sfârșit, murind cu 9 ani înaintea sfințirii, cu mare fast, a noii biserici.
Biserica Sfântul Elefterie Nou este unică în mai multe privințe. Impunătoarea capateasmă, sculptată în lemn de cireș de Grigore Dumitrescu și Aurel Obreja, este singura de acest fel din România, ea însăși un monument în sine.
Și interiorul a fost lucrat de cei mai reputați artiști ai vremurilor: icoanele au fost făcute de pictorul Stan Hermeneanu, iar restul picturilor de Iosif Keber și Vasile Rudeanu.
În fine, una dintre cele mai importante icoane, cea din altarul bisericii, a fost pictată de Arsenie Boca însuși.
Patriarhia se mândrește și ea cu faptul că biserica este frecventată de numeroși tineri, atrași (ca și părinții, bunicii și străbunicii lor) atât de frumusețea construcției, cât și de superbele ei împrejurimi.
.jpg)
.png)
