Unul dintre primele state lovite puternic de criza economico-financiară din 2008, Islanda a refuzat să-şi salveze băncile care adunaseră mari datorii şi să-i pună pe cetăţeni să plătească prin măsuri dure de austeritate pentru daunele cauzate de acestea. Filosofia islandeză a fost să le lase să se prăbuşească, să le naţionalizeze, restructurând întregul sistem financiar, şi să introducă controale de capital.
Autorităţile islandeze au refuzat să aplice principiul ”Too big to fail”, aşa cum s-a întâmplat în SUA sau în alte state europene. Ele au preluat controlul asupra celor trei bănci mari care acumulaseră o datorie uriaşă în raport cu PIB-ul micuţei ţări, Glitnir, Kaupthing şi Landsbanki, prin naţionalizare, conştiente că băncile toxice trebuie neutralizate, riscând altfel să ducă la prăbuşirea întregii economii.
Central Bank of Iceland era prea mică pentru a acţiona ca sursă de împrumut de ultimă instanţă pentru băncile care nu mai aveau acces la pieţele financiare, iar Guvernul de la Reykjavik nu avea banii pentru a recapitaliza băncile. Ca urmare, băncile au fost naţionalizate, iar activele toxice au fost separate într-o ”bad bank”.
În paralel, exodul de capital a fost împiedicat prin introducerea de controale de capital, sub forma unei taxe de 39% pe retragerile de capital ale străinilor. Astfel a fost prevenită o prăbuşire a sistemului financiar intern şi a economiei în general, scrie independent.co.uk.
Dincolo de arestarea acestora, fondurile creditorilor străini au fost îngheţate, şi în ciuda protestelor, aceştia nu şi-au mai recuperat banii de la statul islandez.
Aceste măsuri radicale, însoţite ce-i drept de sc[derea puternică a monedei faţă de dolar şi euro, au dus la o recuperare economică puternică începând din 2010. ”Creşterea se datorează şi unui boom în sectorul turismului şi pescuitului. În plus, şomajul care atinsese 9% în punctul de apogeu al crizei s-a redus la 5%, iar economia a revenit la nivelul dinainte de criză. PIB-ul va creşte potrivit estimărilor FMI cu 3,5% pe an, iar deficitul de cont curent care ajunsese la 25% din PIB în 2009 a trecut acum pe surplus”, scrie The Independent. Aceste cifre pozitive arată că reţeta Reykjavikului de a trece prin criză: controale de capital şi reconstruirea sectorului financiar de la zero a fost eficientă.
În prezent, Tsipras şi Syriza privesc către Islanda ca la un model de urmat în privinţa naţionalizării băncilor, a creării unei ”bad bank” şi a introducerii unor restricţii la retragerile de cash, mai ales pe fondul exodului de capital masiv din Grecia. (M.C)
