Pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Israel și Iran și al războiului care continuă să devasteze Fâșia Gaza, Uniunea Europeană se dovedește incapabilă să formuleze o poziție unitară și credibilă în politica externă. Paralizată de diviziunile interne și lipsită de un leadership clar, Europa asistă neputincioasă la escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu, limitându-se la apeluri vagi la diplomație și reținere. În timp ce unele guverne europene își exprimă sprijinul ferm pentru Israel, altele critică intervențiile militare și cer reevaluarea relațiilor bilaterale. În lipsa unui consens, vocea Europei rămâne slabă — chiar și în fața unei posibile intervenții americane împotriva Teheranului, scrie Le Figaro
Uniunea Europeană este îngrijorată de o posibilă intervenție americană împotriva Teheranului. Dar apelurile sale la o soluție diplomatică rămân fără ecou.
Implicarea potențială a Statelor Unite de partea Israelului în Iran accentuează și mai mult sentimentul de neputință al Europei în Orientul Mijlociu. La fel ca în cazul războiului purtat de un an și jumătate de Israel în Gaza, Uniunea Europeană este paralizată de diviziunile sale interne. Tentativa de schimbare a regimului de la Teheran adâncește și mai mult aceste falii. „Toți cei care cred că, bombardând din exterior, pot salva o țară împotriva voinței ei și în ciuda ei se înșală de fiecare dată”, a declarat Emmanuel Macron marți, la finalul summitului G7 din Canada, summit pe care Donald Trump l-a părăsit în grabă pentru a se întoarce la Washington și a examina opțiunile unei eventuale intervenții.
Evocând războiul dus de SUA în 2003 pentru răsturnarea lui Saddam Hussein în Irak și intervenția franco-britanică din Libia împotriva lui Gaddafi, președintele francez a avertizat asupra riscului de „haos” și „destabilizare regională”. În contrast, cancelarul german Friedrich Merz a salutat „curajul” Israelului de a face „treaba murdară în locul nostru al tuturor”, în fața „terorismului regimului” iranian. Așa-numitul front comun inițial prezentat de Franța, Regatul Unit și Germania, în sprijinul „dreptului la apărare” al statului israelian la începutul intervenției sale de vineri, începe deja să se fisureze.
În timp ce Donald Trump cere „capitularea necondiționată” a Iranului și îl amenință pe ayatollahul Khamenei, poziția oficială a Uniunii Europene se rezumă la un apel la „reținere și dezescaladare”. Pentru a încerca să coordoneze mesajele europene, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a convocat marți, prin videoconferință, miniștrii afacerilor europene ai celor douăzeci și șapte de state membre. „Într-un moment în care negocierile dintre Statele Unite și Iran sunt în impas, UE are un rol de jucat, vrea ea să creadă. Toată lumea este de acord că diplomația este singura soluție în privința programului nuclear iranian.”
Divergențe la cel mai înalt nivel
Secretarul de stat american Marco Rubio i-ar fi dat asigurări, într-o convorbire telefonică, că Washingtonul nu dorește să se implice. Potrivit Kajei Kallas, „o intervenție a Statelor Unite ar atrage regiunea într-un conflict mai amplu, iar acest lucru nu este în interesul nimănui.”
În cadrul acestei reuniuni, între zece și cincisprezece state europene și-au exprimat sprijinul pentru Israel — adică aproximativ jumătate dintre membrii UE. Mai multe țări s-au arătat, dimpotrivă, iritate de inițiativa Ursulei von der Leyen de a-l suna pe Benyamin Netanyahu și de a reafirma „dreptul Israelului la autoapărare”, în condițiile în care statul israelian a fost cel care a atacat Iranul.
Președinta Comisiei fusese deja criticată pentru declarația sa de „sprijin necondiționat” față de Israel după atentatele teroriste din 7 octombrie, omisiune care a fost percepută ca o ignorare a poziției europene oficiale în favoarea unei soluții cu două state. Chiar și în interiorul instituțiilor UE, pozițiile diferă: între președinta executivului comunitar și Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate, estoniana Kaja Kallas, nu există o linie comună.
„Uniunea Europeană și Franța se află într-o poziție de comentator”
Aceste diviziuni, care reflectă disensiunile dintre statele membre, au limitat deja capacitatea de reacție a Europei în privința războiului din Gaza. Sub presiunea opiniei publice interne, tot mai multe guverne europene au adoptat în ultimele luni o poziție critică față de acțiunile Israelului. Irlanda și Spania, care în 2024 rămăseseră izolate când au cerut reevaluarea acordului de asociere UE–Israel, au fost recent sprijinite de o majoritate de state europene, la inițiativa Țărilor de Jos, luna trecută. Chiar și cancelarul german, Friedrich Merz, declara că „pur și simplu nu mai înțelege ce face armata israeliană în Fâșia Gaza”, deși nu susținea suspendarea parteneriatului.
Concluziile acestui proces de revizuire a acordului — care reglementează inclusiv cele 47 de miliarde de euro în schimburi comerciale dintre Israel și UE — urmează să fie anunțate de Kaja Kallas luni, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu Afaceri Externe. „UE nu își poate permite să rămână tăcută după publicarea unui astfel de raport”, afirmă un diplomat european. Însă opoziția Germaniei, Poloniei și Ungariei ar urma să blocheze orice suspendare a acordului sau adoptarea de sancțiuni. Subiectul ar putea ajunge pe masa șefilor de stat și de guvern la summitul programat pentru 26 iunie. În lipsa unui mandat clar din partea celor 27, președinta Comisiei ar urma să se abțină de la orice pas suplimentar. În ciuda declarațiilor de principiu, Europa rămâne incapabilă să acționeze.
„Fie că este vorba despre Iran sau Gaza, UE și Franța se află într-o postură de comentator”, regretă Raphaël Glucksmann, europarlamentar din partea formațiunii Place Publique. „Singura cale de a-și recâștiga leadershipul este de a se distanța de poziția Statelor Unite. Și de a-i spune Israelului că nu putem accepta un Iran dotat cu arma nucleară, dar că negarea sistematică a unui stat palestinian face imposibilă orice soluție globală în regiune.”
Simbolul acestei Europe fără glas: în sesiunea plenară de la Strasbourg, din această săptămână, eurodeputații au cerut organizarea unei dezbateri urgente privind Israelul, Iranul și Gaza; aceasta a avut loc marți seară, într-o sală aproape goală.
